ROLUL MATERIEI ORGANICE ÎN FERTILITATEA SOLULUI
Rolul esential al materiei organice în definirea fertilitatii solului si a capacitatii de productie a plantelor a câstigat productii noi în conditiile intensificarii agriculturii din tara noastra.
Materia organica înmagazineaza în constituentii ei energie chimica si elemente biogene, care le elibereaza în sol in cantitati mici si continuu, in cursul transformarilor suferite sub influenta activitatii microorganismelor. Prin eliberarea treptata si în raporturi echilibrate a macro– si microelementelor nutritive, precum si a unor substante specifice cu influenta pozitiva asupra metabolismului vegetal, materia organica atenueaza stresurile climatice si nutritive, contribuind la obtinerea unor productii multianuale stabile. Datorita capacitatii ei de tamponare, plantele sunt protejate de efectul concentratiilor ridicate temporare ale sarurilor minerale din sol, îndeosebi ale îngrasamintelor cu azot si potasiu, si al fluctuatiilor rapide ale reactiei solului. Pe soluri având continuturi ridicate de metale grele, acumulate din emisii industriale sau ca urmare a aplicarii unor materiale reziduale cu valoare fertilizanta sau ameliorativa, materia organica diminueaza sau întârzie efectul fitotoxic al acestora prin retinerea lor în combinatii stabile. Descompunerea substantelor organice xenobiotice(pesticide, ierbicide, detergenti) este strâns legata de transformarile materiei organice din sol, cu consecinte asupra persistentei lor în mediul ambiant. Prin influenta favorabila pe care o are asupra însusirilor fizice, materia organica contribuie la valorificarea mai eficienta a unor verigi ale tehnologiilor intensive, cum ar fi irigatiile. În special pe solurile cu texturi extreme, materia organica reduce impactul utilajelor grele si al trecerii lor repetate asupra stratului arat, limitând astfel înrautatirea conditiilor de aeratie si de circulatie a apei, ceea ce are repercusiuni pozitive si în sfera mobilizarii si deplasari