SÃPUNURI


Sãpunurile sunt sãruri alcaline ale acizilor grasi superiori, care rezultã prin substituirea atomului de hidrogen din grupa carboxil – COOH, cu un metal alcalin, în special Na sau K.
Acizii superiori grasi care intrã cel mai frecvent în compoziþia sãpunurilor de sodiu si potasiu (folosite cel mai mult) sunt acizii saturaþi; stearic (C18), palmitic (C16) si dintre acizii grasi nesaturaþi, acidul oleic (C18).

Prepararea sãpunurilor. Sãpunurile se pot prepara prin douã metode:
prin acþiunea NaOH sau Na2CO3 asupra acizilor grasi obþinuþi prin hidroliza grãsimii;
prin saponificarea grãsimilor care se face, în general, cu hidroxid alcalin (NaOH sau KOH).
Pentru fabricarea sãpunului se pot folosi cele mai diferite grãsimi, cum sunt: grãsimile de bovine, ovine, uleiuri vegetale etc.
În industrie, sãpunul se obþine prin încãlzirea grãsimii cu vapori de apã la 100o, introdusi direct în grãsime. Apoi se adaugã treptat soluþie de hidroxid de sodiu. Sãpunul rezultat este separat de apa care conþine glicerinã, prin adãugarea de sare. În soluþia concentratã de sare, sãpunul este insolubil si se separã la suprafaþã, iar la fund rãmâne un reziduu care conþine glicerinã. Pentru a da sãpunurilor o consistenþã mai bunã, se adaugã în masa de sãpun, încã lichidã, diferite materiale de umpluturã ca: talc, colofoniu etc. Pentru întrebuinþãri speciale se fabricã sãpunuri cu anumite adaosuri, substanþe colorate, parfumuri etc.

Proprietãþi fizice si chimice. Calitãþile sãpunurilor depind de doi factori: a) de natura acidului gras superior si b) de natura metalului care substituie hidrogenul din grupa carboxil, -COOH.
De pildã, acizii grasi superiori (C12-C18) conferã sãpunurilor cele mai bune calitãþi de spãlare; acizii grasi saturaþi (solizi) dau sãpunuri tari, în timp ce acizii grasi nesaturaþi (lichizi) dau sãpunuri lichide si moi.
De asemenea, sãpunurile de sodiu sunt tari, pe când cele de potasiu sunt lichide si moi.
Dupã consistenþa lor sãpunurile se pot clas