Structura cauciucului

Cauciucul se gaseste sub forma unei dispersii coloide în sucul laptos numit latex, al multor plante (peste 500 de specii), mai ales tropicale, apartinând familiilor moraceelor (de ex. „guayula”, Parthenium argentatum din Mexic si din sudul Statelor Unite) si euforbiaceelor. Din aceasta ultima familie face parte cea mai importanta dintre plantele producatoare de cauciuc, Hevea brasiliensis, originara din regiunea de la sudul fluviului Amazon si cultivata, pe scara mare, în Vietnam, Malaesia, Indonezia. Unele plante din regiunile temperate contin de asemenea cauciuc, însa în cantitati insuficiente pentru o exploatare industriala. Printre acestea se numara laptele cucului si unele specii de papadie. În aceste plante din urma, cauciucul se depune în radacina si se izoleaza prin dezagregarea acesteia cu hidroxid de sodiu.
Structura cauciucului. Formula bruta a cauciucului, C5H8 (Faraday, 1826; Dumas, 1838), este aceea ca a izoprenului. Proprietatile cauciucului, de exemplu tensiunea de vapori aproape egala cu zero si caracterul coloid al solutiilor sale, indica însa structura macromoleculara.
Încalzit, cauciucul nu distila; la temperaturi mai înalte de 300o el se descompune, dând izopren. În conditii optime cauciucul se transforma, cu un randament de 58%, în izopren. Cauciucul este deci un produs de polimerizare al izoprenului, un poliizopren, cu formula (C5H10)n.
Fiecare rest C5H8, din macromolecula cauciucului, contine o dubla legatura care se manifesta prin reactii de aditie: cu brom se obtine un brom-derivat alb, insolubil, (C5H8Br2)n. La fel reactioneaza cu clor-iodul (clorul singur da si reactii de substitutie). Cu N2O3, cauciucul da o nitrozita. Prin hidrogenare catalitica se formeaza un hidrocauciuc, (C5H10)n, cu caracterul unei parafine macromoleculare, saturate.
Cauciucul formeaza cu ozonul o ozonida (C5H8O3)n, care da prin hidroliza (cu un randament de circa 90%) levulin-aldehida (C. Harries, 1901). S-a dedus de aici ca macromoleculele