Contabilitatea nationala si informatia statistica

1. Generalitati

Asa cum a fost descrisa, schema contabilitatii nationale apare ca o expresie a unui efort de rationalizare a multitudinii de fapte economice în care sunt implicate o mare varietate de agenti.

Plecând de la interpretarea acestor fapte, se propune o structura a spatiului economic care sa permita un demers coerent pentru masurarea diferitelor elemente ale ansamblului. Dar pentru contabilul national, aceasta munca de definire teoretica nu este decât un aspect al acestui efort de rationalizare si, pentru a-i da consistenta, trebuie în acelasi timp procedat la un inventar concret al unitatilor existente si încercat sa se masoare fluxurile multiplelor schimburi dintre aceste unitati. Astfel, se va putea da un contur precis la definitiile ce se propun.

Aceasta sarcina de inventariere si de masura nu este proprie contabilului national. Înaintea lui, statisticianul a urmat acest demers în efortul sau de a colecta si organiza informatiile socioeconomice. De fapt, sarcinile nu sunt numai vecine, ci sunt si strâns interdependente. Fara statistica, nu se poate avea contabilitate nationala, iar invers, gratie efortului de coerenta propus de contabilitatea nationala, a putut fi introdusa o noua rigoare în colectarea informatiilor statistice.

Înainte de a analiza aceasta dependenta reciproca, este totusi necesar sa se precizeze câteva diferente între cele doua demersuri.

Se poate spune astfel ca contabilitatea nationala are ca obiect furnizarea unei masuri sintetice a economiei, în timp ce statistica este masura analitica a tuturor evenimentelor elementare cuantificabile.


2. Cercetarea de sinteza a contabilitatii nationale.

Tot ceea ce s-a afirmat subliniaza pretentia contabilitatii nationale de a dori sa furnizeze o vedere globala (atât cât este posibil) asupra evenimentelor economice. Pentru a reusi acest lucru, ea este obligata sa-si ia ca limita o masura de tip monetar. Doar atunci, imediat ce o asemenea