ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA

Omul a fost creat pentru a convietui într-o comunitate, alãturi de alti oameni si în acest scop el este indiscutabil legat si afectat de relatiile ce se stabilesc între cei deopotrivã cu el. Socieatea în care acesta îsi desfãsoarã activitatea îi oferã sau mai bine zis trebuie sã-i ofere cadrul propice de manifestare a personalitãtii cît si aprecierea muncii pe care o face, bineînteles, într-un scop benefic. Lumea în care trãim este importantã nu numai în ideea cã este spatiul în care vietuim, ea trebuie sã exprime dorinta noastrã de a progresa si de a urca pe scara umanitãtii. Cei ce vor asigura mai departe continuitatea efortului si a gîndirii umane sunt adolescenti de azi, oamenii de mâine.
Adolescentul este copilul-adult ce cautã senzatii si emotii puternice. El încearcã sã depãseascã limitele pe care adulti le impun, adeseori tocmai din dorinta de a nu se supune lor, cãci ideea e sã trãiesti cât mai diferit si mai presus de ceilalti. Experienta propie este dovada ceea mai puternicã si mai convingãtoare, care tine loc de întrebãrile fãrã rãspuns la care adulti, în general, nu se sinchisesc sã caute solutii. Tânãrul adolescent simte însã si dorinta de-a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de vointã. Aceste momente sunt mai intense decãt escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta între diferitele emotii ce-l încearcã, momemte de rãscruce în conturarea modului de a gãndi si de a actiona.
Relatiile cu cei din jurul sãu sunt în mare parte rezultate ale educatiei însusite în copilãrie si nu depind foarte mult, asa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept cã tineri sunt impulsivi si usor influentabili, dar valoarea lor constã în puterea de a diferentia binele de rãu si de a se corecta atunci cãnd au gresit; acest lucru este posibil doar în contextul unei bune educatii morale insuflate de familie.
Pãrinti se dovedesc de multe ori a fi fãrã rãbdare si refuzã sã-i asculte si ce-i mai important