AGRICULTURA GENERALA


Sisteme de asolamente



Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.
Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor in exploratie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte.
Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc.
Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii:
Rotatie de 2 ani:
cereale de toamna;
prasitoare
Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este:
grau de toamna;
porumb boabe.
Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti, cu numeroase dezavantaje, la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori comuni.
Rotatie de 3 ani:
leguminoase + plante tehnice;
cereale paioase;
porumb boabe.
Rotatie de 4 ani:
leguminoase pentru boabe;
cereale paioase
plante tehnice;
porumb boabe.
Rotatie de 5 ani:
leguminoase + plante furajere;
cereale de toamna;
cereale de toamna;
porumb boabe + plante tehnice;
proumb boabe + plante tehnice.
Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele furajere. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. Exemplu de asolament pentru zona de sud a tarii cu