Arte Plastice

Pâna spre sfârsitul secolului 18 artele plastice în Tarile Românesti urmau doua traditii disticte: cea bizantin (cele doua state românesti si zona ortodoxa reprezentata de românii din Transilvania) si cea occidentala (zonele din Transilvania locuite de sasi, maghiari, secui si zona Banatului, locuita de svabi). Aceasta divizare, chiar mai stricta în arta decât în arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi în unele biserici ortodoxe din Transilvania se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile în stil gotic din biserica satului Strei, în prezent în judetul Hunedoara, datând din secolul 14).
Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de înflorirea picturii murale în Valahia în secolul 14. Picturile de pe peretii bisericilor princiare din Curtea de Arges, realizate între 1362-1366, constituie una din cele mai impunatoare compozitii de tip mural bizantin din secolul 14 si un model pentru pictorii murali din Tarile românesti si Transilvania, integrata într-o adevarata scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip si canoanele imobile contemplative) împartite în mod obisnuit cu întreaga lume est ortodoxa, pictura româneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice, lucrarile argintate sau aurite (Cele patru evanghelii realizat de Gavriil Uric in 1429, primul pictor român cunoscut, care este acum în Biblioteca Bodleiana din Oxford) – are trasaturile ei specifice. Frescele din Valahia secolului 16, dar mai ales exceptionalele picturi exterioare care decoreaza peretii manastirilor din Bucovina, Moldova de Nord (Voronet - 1547; Moldovita - 1532-1