Artele de la 1848 in Tarile Romane

Arta revoluåiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri si realitãåi revoluåionare; în sculpturã, muzicã, arhitecturã, revoluåia de la 1848 poate fi urmãritã sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explicã de ce, într-un timp atât de scurt cât a åinut regimul revoluåionar în Muntenia, au fost cultivate toate genurile si au apãrut realizãri la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.
Artistul care si-a legat numele de aspiraåiile poporului pentru epoca de dupã 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinåã al românilor(1831-1891).
Aman si-a petrecut copilãria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucuresti, de unde s-a întors la Craiova pentru a participa la revoluåia din 1848. În 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care si-a însusit desenul si studiul compoziåiei istorice.
Printre primele opere expuse la Paris, se aflã un autoportret la care se vede influenåa lui Courbet. Puåin mai înainte executase Cea din urmã noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaåii artistice legate de evenimentele istorice. Dupã o cãlãtorie la Constantinopol, s-a întors în 1858 în åarã cu un renume câstigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere în care îsi manifesta credinåele sale patriotice. În timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de luptã al poporului român împotriva turcilor, ecou al dorinåei de libertate. O interesantã compoziåie este tabloul care prezintã alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu.
Cum pe acea vreme åãranii preocupau pe artistii înaintaåi, Aman i-a înfãåisat în mai multe figuri si compoziåii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect în câteva gravuri de dupã epoca lui Cuza. Anii din urmã ai vieåii lui Aman au