Bratul Artificial




Introducere:


Scurta anatomie a oaselor.
Fracturile oaselor lungi-generalitati.
Leziuni tegumentare.
Tratamentul fracturilor.
Anatomia bratului.
Artoplastia bratului.
Operatia si complicatiile acesteia.
Inovatii.


Scurta anatomie a oaselor.

Scheletul uman este alcatuit din 206 piese care cuprind oase lungi, oase scurte si oase plate. Oasele lungi sunt constituite din 2 epifize la extremitati(epifiza proximala si cea distala) separate la copii prin cartilajul de crestere de metafize (proximala si distala ), intre ele interpunandu-se diafiza.
La adult, odata cu osificarea cartilajului de crestere, delimitarea intre epifiza si diafiza dispare. Diafiza este alcatuita dintr-un tub de substanta osoasa compacta (corticala) avand in centru canalul medular ce contine maduva osoasa.
Oasele lungi cresc in lungime datorita cartilajului de crestere existent la cele doua extremitati (intre diafiza si metafiza proximala si distala) si in grosime prin intermediul periostului ce inveleste diafiza la exterior.
De exemplu, cartilajul de crestere proximal humeral asigura 80% din cresterea in lungime a humerusului. Distrugerea completa a cartilajului de crestere inainte de osificarea lui completa, va determina o scurtare a osului respectiv, mai importanta daca este distrus cartilajul fertil.
O distrugere partiala poate determina aparitia unei diformitati unghiulare a osului respectiv.

Fracturile oaselor lungi. Generalitati.

Oasele lungi intra in alcatuirea scheletului membrelor. Prin intermediul lor se realizeaza miscari de mare amplitudine necesare mersului (oasele membrului pelvin) si gesturile curente ale vietii zilnice (oasele membrului toracic).
Diafizele oaselor lungi sunt frecvent expuse traumatismelor ducand la aparitia fracturilor.
Fractura reprezinta o intrerupere sau o discontinuitate la nivelul unui os, ca urmare a unui traumatism. Etimologic, cuvantul provine din latinescul ‘fractura’. Pentru producerea unei fracturi este necesara existent