Ion Vidu (1863-1931)
Compozitor si dirijor de valoare nationala, ce si-a desfasurat activitatea în special în orasul Lugoj, unde a fost profesor si unde a înfiintat si a condus “Reuniunea româna de muzica si cântari”. Ca o recunoastere a valorii activitatii sale, a fost ales presedinte al Asociatiei corurilor si fanfarelor române din Banat si inspector general de muzica pentru scolile normale din toata tara. Din creatia sa muzicala, cea mai valoroasa ramâne creatia corala, din care dam câteva titluri ce trec cu succes pragul în mileniul trei: Rasunetul patriei, Rasunet de la Crisana, Rasunetul Ardealului, Ana Lugojana, Peste deal, Bobocele si inele, Coasa, Grânele vara se coc, Negruta, Vraja etc. Din simpla însusire de titluri se poate observa grija sa pentru realizarea si apoi consolidarea României mari, idee pentru care a militat si a luptat, cu armele sale, toata viata.

Frédéric Chopin (1810-1849)
Frédéric Chopin s-a nascut în anul 1810 la Varsovia. Pâna în anul 1830, când porneste într-o calatorie de studii, compune dansuri si variatiuni care i-au condus admiratia cunoscatorilor de muzica.
Iosef Elsner, cunoscut compozitor si pedagog, compusese cu prilejul plecarii sale un cântec, în care printre altele, i se spunea: “Raspândind în lume cântecele poporului nostru, tu vei câstiga lauri pentru gloria lui”. La despartire a primit, de asemenea, o cupa de argint plina cu pamânt natal.
Trecând prin Germania, în 1831 soseste la Paris.
Vestea izbucnirii rascoalei de eliberare nationala din Polonia îl tulbura, iar în muzica scrisa în acele momente se regasesc sentimente de neliniste si emotie fata de destinele patriei (Schrerzo în si minor). Aici cunoaste pe Rossini, Berlioz, Bellini, Balzac, Listz etc. Din anul 1837 se îmbolnaveste de plamâni, boala care i-a adus sfârsitul în anul 1849 la Paris, unde a fost înmormântat, lânga fostul sau prieten Bellini. Prietenii i-au presarat pe groapa tarâna sacra a patriei din cupa de argint, pastrata cu mare grija de C