Curriculum
Termenul curriculum a fost pus in relatie cu restrangerea activitatilor de invatamant intr-un anumit cadru. De origine latina – curriculum = “cursa”, “alergare”, la plural curricula, desemneaza la noi “ continutul activitatilor instruciv-educative, dar in stransa interdependenta cu obiectivele educationale, activitatile de invatare, metodele didactice, mijloacele de invatmant, formele de realizare a activitatilor etc.” (Constantin, Cucos, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 182). Termenul si-a metarmorfozat intelesul din referent al faptului sportiv in referent al continutului. Intr-o prima etapa, termenul curriculum viza standardizarea tematicii studiilor unversitare pentru usurarea realizarii controlului administrativ si pedagogic. Au fost numite astfel, mai tarziu, documentele ce vizau planificarea si organizarea continuturilor educationale. In secolul al XIX-lea, curriculum s-a referit la: cursul oficial organizat in scoala; prin parcurgerea lui se asigura un grad superior de scolarizare si la intregul corp de cursuri oferite de o institutie educationala. In urmatorul secol, John Dewey extinde aria semantica a termenului la discipline, cursuri, cunostinte invatate la scoala si experienta copilului organizata in scoala. Intr-un sens restrans, curriculum desemneaza insusi continutul invatamantului; intr-o viziune larga, acesta se refea la intregul program al actiunilor edcative.
Vivianne De Landsheere (1992)propune urmatoarea definitie a curricumului: “ un curriculum este un ansamblu de actiuni planificate pentru a suscita instructia: ea include definirea obiectivelor invatamatului, continuturile, metodele (inclusiv cele vizand evaluarea), materialele (incluzand si manualele scolare) si dispozitivele referitoare a formarea adecvata a profesorilor.
Ca notiune, curriculum reprezinta pregatirea meticuloasa a uunei actiuni educative, a unui intreg proces educativ, cu inter-relatiile dintre obiectivele si modalitatile de realizare si evaluare a acest