Legitimatia de maghiar


Proiectul de "statut al maghiarilor de pretutindeni", dezbatut de Parlamentul de la Budapesta, face în Romania valuri uriase. La o lectura sumara, proiectul îsi propune sa acorde o serie de "facilitati educationale si culturale", dar si materiale, maghiarilor din statele vecine Ungariei. Sunt vizate în mod special România (cu o minoritate de doua milioane de maghiari), Slovacia (cu peste sapte sute de mii de unguri) si Iugoslavia. Prin proiect, se sustine în cercuri interesate, nu se va schimba "conditia" minoritarilor maghiari din statele limitrofe Ungariei, dar acestia vor primi drepturi speciale în materie de munca, educatie si asistenta medicala pe teritoriul tarii-mama. Maghiarii din vecinatatea Ungariei vor putea astfel nu numai sa îsi mentina identitatea nationala, dar si sa se înfrupte din beneficiile dezvoltarii economice a acesteia, dezvoltare stimulata de admiterea în NATO si UE. Conditia este ca ei sa dispuna de "legitimatia de maghiar" acordata de organizatiile etnice locale. Chiar daca aceasta "legitimatie" nu va deschide automat si "spatiul Schengen" pentru maghiarii din afara Ungariei, ea le va permite sa realizeze o superioritate materiala fata de cetatenii statelor din care fac parte, devenind - atunci când acestea vor ajunge, în sfârsit, sa fie admise în UE - principalii parteneri economici ai companiilor de investitori occidentali. Se vor putea realiza astfel, dupa cum declara unul din liderii Uniunii Mondiale a Maghiarilor (MVSZ), conditiile "în vederea înfiintarii unitatii nationale maghiare".
Orice proiect de sprijinire de catre tara-mama a grupurilor de aceeasi etnie aflate în afara granitelor sale este firesc. În fond, asa ar trebui sa procedeze si România cu etnicii sai de peste granite. Dincolo de hotarele tarii traiesc peste saisprezece milioane de români, multi dintre ei fiind lipsiti complet de drepturile de care beneficiaza minoritarii din interior. România a acceptat aplicarea faimoasei R1201