Orasul arhipelag

Se spune despre Stockholm ca este un oras – arhipeleag, desi elementele sale fundamentale se intind si se inalta pe numai 13 dintre cele 24000 de insule, insulite si ostroave de la acea margine rasariteana a Suediei, unde apele Marii Baltice se intalnesc cu cele ale marelui lac Malar.

Bulevarde lichide

Din cauza acestei ingramadiri uluitoare de pamanturi insulare este atat de greu sa distingi la Stockholm unde incepe si unde se sfarseste marea. In Stockholmul de azi, nici nu-ti prea dai seama cand treci de pe o insula pe alta, in paienjenisul de poduri, de toate marimile, pe care-l strabati, incercand sa ajungi la locurile cele mai deosebite de pa cuprinsul sau. Poate ca ti-ar fi mai lesne sa eplorezi tot acest univers insolit folosind numeroasele mijloace de transport nautic, in majoritatea lor vase de calatorii, care, zi si noapte, inconjoara insulele, de-a lungul tarmurilor, ca niste adevarate bulevarde lichide, care iti ofera din plin privelistile cele mai surprinzatoare ale nordicului oras.

Sala ceremoniilor Nobel

Pe un istm al insulei Kungsholmen, pe malul golfului Riddarfjarden, te opresti in fata primariei orasului, o cladire nu prea veche (a fost terminata in 1932), dar care, prin aspectele ei arhitecturale, aminteste de cele mai impunatoare cladiri din trecutul Stockholmului. E toata imbracata in caramida rosie si are chiar o colonada in stil Venetian (Stockholmul e considerat si el o Venetie a Nordului). In plus are un turn cu muchii patrate, inal de 115 m, incheiat cu un far strajuit de trei simbolice coroane de aur ale Suediei. Iar in interiorul palatului te lasa mut de admiratie marea sa sala aurita, cu pereti acoperiti de imense basoreliefuri care zugravesc istoria orasului. In aceasta sala au loc stralucitele banchete care succed celebrelor ceremonii de decernare a premiilor Nobel.

O insula a muzeelor

Dupa cum i-a ramas si numele, Insula Djurgarden era, inca din secolul al XVI-lea, o minunata gradina, un parc rezervat numai m