Sanctionarea concurentei neloiale

Consideratii generale

Actiunea în concurenta neloiala este în principal o actiune civila.
Cu privire la natura acestei actiuni s-au exprimat opinii variate.
S-a exprimat opinia ca actiunea în concurenta neloiala este un mijloc de aparare a unui drept.
G. Ripert o declara o actiune foarte curioasa, în cadrul teoriei clasice a raspunderii bazate pe culpa. Actiunea se sanctioneaza asemenea cu o actiune posesorie sau o actiune în revendicare. Ea este într-un anumit fel, o actiune reala si sanctioneaza un drept de proprietate.
Teza potrivit careia actiunea în concurenta neloiala este un mijloc de aparare a fondului de comert, teza denumita si comercialista, este sustinuta de Tudor Popescu.
Opinia dominanta considera actiunea în concurenta neloiala o actiune în responsabilitate delictuala de tip special care nu-si are temeiul în încalcarea unui drept.
Raspunderea pentru actele de concurenta neloiala se naste în exercitiul unui drept.
În cadrul raspunderii în exercitarea unui drept, L. Josseram deosebea : raspunderea pentru actele abuzive si raspunderea pentru actele excesive.
În cadrul actului abuziv este vorba despre o raspundere bazata pe culpa. Exercitiul unui drept este criticabil calitativ.
Actul excesiv este exercitiul unui drept criticabil cantitativ.
Ca actiune în responsabilitate civila, actiunea în concurenta neloiala se caracterizeaza în primul rând prin faptul de a urmarii nu atât repararea unui prejudiciu, cât încetarea sau interzicerea faptelor care constituie exercitiul excesiv al unui drept.
Proeminenta actiunii în încetare a actelor de concurenta neloiala asupra celei în daune a condus pe unii autori sa o defineasca drept o actiune negatorie.
Majoritatea legislatiilor reglementeaza, în anumite cazuri sanctionarea penala a concurentei neloiale.



Faptele de concurenta neloiala

Pâna la intrarea în vigoare a legii din 1991, singurul text privitor la sanctiunea penala a concurentei neloiale, era art. 301 C.P.
Odata cu