“SOCIOLOGIA DEVIANTEI”
de ALBERT OGIEN
- REZUMAT-
Cartea cuprinde cinci parti in care este prezentata evolutia deviantei ca fenomen sociologic.
Partea intai se numeste “CRIMA SI DEVIANTA” si descrie mai multe fenomene precum normalul si patologicul,anomia,infractiunile,morala si crima.Sunt relatate mai multe teorii avand ca scop prezentarea evolutiei fenomenelor mai sus amintite.
O perspectiva rationalista asupra crimei se contureaza la sfarsitul secolului al XVIII lea,iar paternitatea acesteia este atribuita juristului italian Cesario Beccaria.Dreptul penal conceput de Beccaria este un produs al iluminismului:el se bazeaza implicit pe ideea ca progresul civilizatiei depinde de dezvoltarea cunoasterii si de raspandirea acesteia.Trei principii rationale formulate de acesta stau si astazi la baza dreptului penal modern.Primul este certitudinea pedepsei,al doilea principiu este cel al proportionalitatii pedepsei,iar cel de-al treilea este originea legislativa a regimului de penalitate.
Se contureaza doua tendinte contrare:prima considera obisnuintele criminale ca efect direct al conditiilor de viata in care se afla plasate unele grupuri de populatie,iar cea de-a doua pune in evidenta o natura criminala si explica delicventa prin cauze individuale:genetice,defecte de personalitate.
In general,se admite ca formele contemporane ale criminalitatii sunt rezultatul industrializarii si al urbanizarii care au insotit aparitia si dezvoltarea statelor moderne.Ideea prioritatii contextului social in cresterea delicventei a aparut mai intai in Franta in lucrarea Compte general de l’administration de la Justice (1827).Datele oferite de aceasta lucrare au fost preluate de astronomul si statisticianul belgian Adolphe Quetelet,inventatorul notiunii de om mediu.
Acesta considera ca importanta determinarilor sociale conduce la cresterea rolului legislatorului in corectarea inclinatiilor nefaste si condamnabile ale unor cetateni.Dar statistica morala nu
