SUPRAVIETUIND ÎN LUMEA MODERNA
Contemporan cu noi, secolul vitezei ne afecteaza indiferent de vointa noastra. Într-o lume in care romantismul e batjocorit tot mai des, relaxarea a devenit o pasare rara, dragostea se chinuie sa renasca precum Pheonix din propria-i cenusa, realizam ca traim intr-o lume dura, obiectiva, dar rece. Limitati de programul contra-cronometru, facem uneori lucrurile teribil de superficial. Ascultam casete povestind carti, mergem la biblioteca virtual, trimitem e-mail-uri neatinse de nota personala, în loc sa asezam cuvintele pe o foaie de hartie parfumata, inlocuim biletelele amoroase cu SMS-uri reci. Pana si povestile de adormit copii nu mai sunt cu printese, printi si cai albi. Vechea lume de basm cu care am fost obisnuiti in copilarie, s-a transformat intr-o lume SF. O lume in care printul a devenit soldat universal, zmeul s-a modernizat si el, devenind un robot demn de toata groaza, specializat in manuirea armelor cu laser, iar cei mai de temut inamici sunt, nimeni altii, decat extraterestrii. Stim foarte bine ca stiinta cere sacrificii. Va trebui sa renuntam la ce este vechi in favoarea lucrurilor noi, dar totusi, sa nu renuntam la tot. Sa ne incapatanam sa pastram o parte din trecut. Sa lasam adevaratele valori sa ramana neatinse de trecerea anilor. Sa le pastram cu sfintenie ca pe o comoara in adancul sufletului nostru si sa le daruim mai departe celor ce vor veni. Sa nu privim totul cu indiferenta. Sa nu trecem prin aceasta lume ca prin pustiu fara a ne lovi de flori, de fluturi, de oameni, de tot ceea ce inseamna viata, spirit, sentiment…
La nastere am primit un suflet si acest suflet are nevoie sa fie hranit pentru a supravietui intr-o lume uneori prea moderna. Sufletul nostru are nevoie de ceva uman, spiritual, ceva natural. Are nevoie de iubire, credinta, compasiune, valori la care multi au renuntat sau pur si simplu le-au uitat fiind prea implicati in procesul dezvoltarii tehnologice, prea ocupati sa acumuleze bunuri material
