Theodor Aman

Theodor Aman este fiul unui bogat negustor din Craiova, boierit de Caragea în 1818. Acest lucru va explica multe trasaturi din caracterul lui, si ne va da, în acelasi timp, cheia succesului lui care, desi n-a fost prea usor, nu s-a obtinut cu prea mare opozitie. Pictura se reducea la cea religioasa –foarte în decadenta fata de vechiul mestesug din trecut, chiar de ceea ce s-a produs în secolul al XVIII-lea – si la portretul în miniatura sau în marime naturala. Dar portretul avea un scop curat practic:conservarea unei fizinomii, si nicidecum unul estetic. El era pentru contemporani ceea ce ar fi pentru noi o fotografie.
Toate celelalte categorii de pictura mai nu existau. Câtiva portretisti si profesori de desen la scolile de curând create sau organizate, nu putusera schimba ideile curente despre arta ale românilor. Pentru a obtine acest lucru trebuia cineva destul de bogat ca sa poata face arta de placere, fara speranta câstigului;destul de bine nascut, pentru a fi luat în considerare;destul de talentat pentru ca sa placa;de traditionalist, pentru ca sa nu scandalizeze;liber el însusi de prejudecatile de clasa si de familie, asa cum ar fi fost un tânar orfan de tata si crescut de o mama iubitoare, care i-ar fi facut toate gusturile, atunci când ele erau morale si nu faceau rau nimanui.
Toate aceste conditii le împlineste Aman.
Copilul Theodor arata de mic predispozitii artistice. Din ce în ce se simte mai mult atras de pictura, si la 20 de ani, prin 1848, pleaca la Paris sa-si completeze studiile în aceasta directie. Acum se vede deosebirea între el si Grigorescu. Aman este un produs al educatiei îngrijite, clasice, traditionaliste, din familiile bogate ale acelor vremuri. Anumite principii vor fi considerate de el ca dogme, contra carora este periculos sa te ridici. În timpul sederii sale la Paris, Aman cauta sa se cultive si munceste serios, nu numai în directia artei sale, ci si tarâm literar.
Dintr-un tablou cuno