Tratamente de iarna in livezi


Pomii si arbustii fructuferi au un numar mare de boli si daunatori întrucât sunt plante perene si policarpice care cresc si rodesc pe acelasi spatiu un numar mare de ani. Acest lucru determina pastrarea unei rezerve mari de surse de infectie care mai apoi se multiplica înca din primele fenofaze de crestere si rodire.
Bolile sunt produse de virusi si se numesc viroze, de micoplasme (micoplasmoze), de bacterii (bacterioze), de ciuperci (micoze). Ca daunatori se întâlnesc insectele si acarienii.
Virozele si micoplasmozele nu se pot combate, de aceea înca de la plantare se va procura material saditor liber total de viroze (L.T.V) si se va veghea sa nu se infecteze dupa plantarea în livada.
Plantele virozate si cele cu micoplasme se vor defrisa se vor arde iar locul se dezinfecteaza.
Bacteriozele si micozele se combat cu fungicide, daunatorii cu insecticide iar acarienii cu acaricide.
În ultimul timp se foloseste lupta integrata care îmbina metodele fizice, mecanice, biologice, chimice si agrofitotehnice de lupta contra bolilor si daunatorilor.
Metodele fizice constau în folosirea temperaturilor ridicate sau scazute a luminii, a câmpurilor electrostatice de înalta frecventa, la anumite praguri letale pentru diferiti daunatori.
Metodele mecanice constau în: razuirea trunchiurilor, adunarea cu mâna sau cu diverse aparate a ramurilor si fructelor atacate si eliminarea acestora, folosirea brâielor capcana, inele cleioase, a momelilor pentru atragerea si distrugerea insectelor (capcane ATRAPOM, feromoni sexuali, etc).
Metodele biologice constau în folosirea diferitelor produse microbiologice (bacterii, ciuperci, protozoare sau virusi) care paraziteaza insectele daunatoare.
Metodele agrotehnice sunt în general profilactice si se refera la îndepartarea ramurilor atacate, omizitul, adunarea fructelor mumifiate, defrisarea pomilor uscati si alte masuri menite sa diminueze rezerva de boli si daunatori.
Metodele chimice sunt folosite cel mai mult si