Urmarirea activitatii de reproductie într-o ferma de vaci


Activitatea de reproductie într-o ferma de vaci trebuie si poate fi controlata lunar prin estimarea a trei indicatori de reproductie foarte importanti, si anume:
Indicele de fecunditate (F%) care reprezinta numarul vacilor ramase gestante din total vaci însamântate prima data dupa fatare si care, în mod normal, trebuie sa se situeze între 60 - 70%.
Indicele de însamântare (Ig) sau, altfel spus, numarul de însamântari realizate pentru obtinerea unei gestatii; acest indicator este invers proportional cu indicele de fecunditate: cu cât fecunditatea într-o ferma este mai mare, cu atât se folosesc mai putine însamântari pentru obtinerea unei gestatii. Acest indice, în mod normal, trebuie sa se situeze între 1,5 - 2 I.A./gestatie.
Service – period (SP), ceea ce înseamna intervalul de la fatare pâna la monta sau însamântarea fecunda; acest interval trebuie, în mod normal, sa se situeze între 75 - 95 zile. Schematic, cei trei indicatori de reproductie sunt reprezentati astfel:










Daca unul dintre cei trei indicatori de reproductie se afla în zona hasurata, înseamna ca în efectivul respectiv de vaci sunt probleme de reproductie.
Dupa cum se poate observa, indicele de fecunditate îi atrage dupa sine si pe ceilalti doi indicatori. Cu alte cuvinte, daca fecunditatea într-un efectiv de vaci pe o anumita perioada este scazuta, în mod normal indicele de însamântare este crescut, la fel si service – period-ul. Nu acelasi lucru se poate spune când analizam numai indicele de însamântare si service – period-ul. Din grafic, se poate observa ca cei doi indicatori sunt direct proportionali, dar nu întotdeauna. Daca în ferma exista un numar mare de vaci cu hipofunctii ovariene sau cu infectii uterine, aceste afectiuni prelungesc, pâna la vindecare, intervalul de la fatare la monta fecunda (S.P.) cu peste 100 zile. Cu toate acestea, indicele de însamântare se poate încadra în limite normale (1,5 - 2). De ce? Pentru