Vergelul
(studiu etnografic)

Sub aceasta denumire poporul roman detine trei specii de datine care se deosebesc prin timpul, scopul si modul serbarii lor sau prin credintele cu care sunt imbinate si persoanele care le serbeaza.
Principalul scop al primei specii pe Vergel e profetirea norocului pentru anul ce urmeaza, apoi petrecerea, cunoasterea mai indeaproape a persoanelor care il serbeaza, si la urma incuscrirea sau inrudirea. Aceasta specie de vergel se sebeaza in seara spre Sfantul Vasile sau Anul Nou de unele sate de la munte din Bucovina si Moldova. La serbare iau parte feciori si fete , barbati si neveste, tineri si batrani, insa indemnul la serbare este dat de catre feciorii si parintii cu fete mari.
In ceea ce priveste a doua sperie a Vergelului, scopul sau principal e profeirea si cunoasterea ursitilor (viitorilor barbati) si se serbeaza numai de catre fete mari tot in seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou. Aceasta datine este numita Vergel numai de romanii din unele parti ale Transilvaniei (tinuturile Bargaului si Nasaudului)
Scopul principal al celei de-a treia specie de Vergel este mai intai petrecerea, apoi primirea si ostatarea oaspetilor. Acest Vergel este serbat numai de catre feciori, insa la el se invita si fetele mari impreuna cu parintii lor. In unele sate din Bucovina se serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar in altele in ziua de Lasata Secului de Postul Mare. Cand sunt buni , manosi, atunci se serbeaza si la celelalte lasaturi de sec de peste an. Cei din Iliesti si cei din Botusana il serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar cei din Corlata in ziua de Lasaul secului. Romanii din unele parti ale Ungariei, precum si cei din Somcuta Mare si imprejurime, il serbeaza, ca si cei din Banat in ziua de Boboteaza, iar cei din comitatul Solnocului de mijloc din Transilvania in sarbatorile Pastilor.
Modul e serbare al acestor trei specii de Vergel difera de la Om la om,