Aplicatii informatice în serviciul functiei juridice, informatica juridica de reglare sociala
Functia de reglare sociala care apartine dreptului, se manifesta prin texte ce urmeaza a fi elaborate, pe de-o parte, si aplicarea acestora si urmarirea efectelor aplicarii lor în societate, pe de alta parte, activitati ce pot implica informatica.
a) Elaborarea regulii de drept
Realizarile si mai ales experientele în curs (în special în S.U.A., Canada, Franta etc.) demonstreaza implicarea semnificativa a informaticii în elaborarea legislativa sau reglementara.
Efectele importante ale interventiei informaticii în elaborarea regulii de drept sunt urmatoarele:
- Favorizeaza o mai buna cunoastere a arsenalului legislativ sau de reglementare prin contributii semnificative la inventarul analitic al textelor, la codificarea, distribuirea si publicarea lor.
- Ajuta la mai buna cuprindere a regulilor prin analiza sistematica a arsenalului legislativ si a evolutiei acestuia si, mai general, prin cresterea performantelor cercetarii juridice informatizate.
- Ajuta la cresterea coeficientei interne si la o mai buna armonizare a textelor (depistând greselile si incoerentele logice si sugerând, de exemplu, clauzele de abrogare sau derogare).
- Permite elaborarea de texte mai bine adaptate mediului social si economic pe care dreptul îl guverneaza.
- Asigura o mai buna cunoastere stiintifica a faptelor sociale si aceasta face posibila crearea de modele matematice reprezentative ale realitatii sociale. Pregatirea stiintifica a deciziilor presupune aplicatii ale cercetarii operationale juridice care conduc la realizarea de modele tehnice complexe.
- Contribuie la stabilitatea dreptului (prin calitatea normelor elaborate) si la adaptarea sa (prin luarea în considerare mai rapida a evolutiilor depistate de modele ce recompun logico-informatic realitatea).
b) Aplicarea regulilor de drept
Justitia are ca sarcina acest aspect al functiei juridice în care informatica este implicata profund prin gestiunea automata a administrarii judiciare, cunoasterea persoanelor si fenomenelor judiciare, favorizând astfel un exercitiu eficient al functiei jurisdictionale.
Îmbunatatirile gestiunii, fara a fi neglijate, sunt transpuneri în administratia judecatoreasca a contributiilor cunoscute de informatica de gestiune; ele se refera atât la structura, la functionarea si documentarea organelor centrale ale justitiei, precum si a jurisdictiei lor.
Dezvoltarea prin informatica a fisierelor publice noi sau modernizate (stare civila, cazier judiciar, conducatori auto etc.) si a statisticilor judiciare (asupra activitatii jurisdictionale, de exemplu) permit clarificarea justitiei asupra ei însasi, dar si asupra mediului sau social sau asupra indivizilor cu care s-a confruntat.
Asupra unor ansambluri de date se dezvolta cercetarea judiciara aprofundata si diversificata (sociologia si chiar psihologia judiciara, de exemplu). În fine, în etapa procesului propriu-zis, informatica amelioreaza conditiile generale de munca ale functionarului de justitie prin gestiunea cabinetelor, redactarea actelor, pregatirea directa a procesului, uneori chiar prin evaluarea sanselor de succes.
Magistratul poate beneficia de aceste contributii informatice prin ajutorul dat judecatorului în elaborarea deciziei. Se pune chiar problema calculatorului-judecator care acopera diferite aspecte posibile ale înlocuirii judecatorului cu calculatorul.
Clasamentul si confruntarea logica a dovezilor sau marturiilor, cercetarea coerentei juridice sau practice în actiunea de judecata si emiterea deciziei sunt realizate astazi prin aplicatii informatice care, oricât de complexe ar parea, fac obiectul studiilor sau chiar al realizarilor suscitând din ce în ce mai putine polemici.
Problema esentiala ramâne aceea a luarii deciziei propriu-zise, iar întrebarea fundamentala este daca un sistem informatic poate sa faca dreptate.
Pentru unii, odata depasite reactiile posibile, apare ca, tehnic, informatica poate sa vizeze tot atât de bine anumite decizii de justitie sau administrative, astazi automatizate complet, cu conditia ca textele de baza si datele de fapt ale procesului deciziei jurisdictionale sa fie suficient de precise pentru a nu lasa loc nici unei interpretari: este vorba de procese obiective (putând fi supuse unei automatizari avansate), în opozitie cu litigiile cu un grad mai ridicat de subiectivitate în care interpretarea sau aprecierea judecatorului sunt decisive. Pentru alti analisti, aceasta distinctie este nerealista si moral condamnabila.
Justitia penala se distinge de ansamblul sistemului judiciar în masura în care informatica poate sa joace un rol crescut si facând mai eficace circuitele de informatica penala între diferiti intervenienti, ajutând puternic munca politiei judiciare si chiar ameliorând prevenirea si pedep...