Criminologie – Drepturile detinutilor minori

În cadrul atât de vast al reglementarilor juridice privind Drepturile Copilului, voi încerca sa schitez principalele directii de orientare ce guverneaza problema unui tânar sub 18 ani care intra în contact cu sistemul de justitie, ca urmare a unei suspectari ori a unei acuzatii de comitere a unui delict, vizând câteva aspecte legate de aplicarea acelor masuri ce afecteaza starea de libertate a minorului.
Îmi propun ca în cadrul acestei analize sa abordez problematica respectarii dreptului copilului delicvent din perspectiva a trei factori :
1) recomandarile din legislatia internationala cu privire la copii în contradictie cu legea româna ;
2) contradictiile legislatiei românesti cu privire la copii care raspund penal ;
3) contradictiile dintre lege si practica ;
Pentru aceasta, voi urmari dosarul unui astfel de caz în toate etapele ce le parcurge si anume :
Retinerea de catre organele de politie ;
Arestarea preventiva ;
Etapele procesului ;
Sanctiunea aplicata (masura educativa, închisoare, asistenta postpenala ) ;
Deasemenea, în încheierea acestei lucrari voi face o descriere a conditiilor educationale existente în centrele de Reeducare pentru Minori.
În continuare doresc sa fac o trecere în revista a cadrului juridic care priveste copilul si protectia acestuia.
Astfel, putem enumera :
a) Articolul 45 din Constitutia României care prevede :
“copii se bucura de un regim de protectie si de asistenta în realizarea dreptului lor “
“statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare … “
“exploatarea minorilor, folosirea lor în activitati care le-ar putea dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune în primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise “
b) Articolul 2 din Legea 18/1990 (prin care România ratifica Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului) care prevede ca :
“Statele parti se angajeaza sa respeste drepturile care sunt enuntate în prezenta conventie si sa le garant