DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII

Notiuni introductive.
Generalitati. Atunci când cel ce lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale, intervine problema devolutiunii legale a mostenirii, mostenire ab intestat. Desi defunctul a dispus de bunurile sale prin testament, aceste dispozitii de ultima vointa nefiind valabile, mostenirea se defera prin lege. Trebuie mentionat faptul ca sunt situatii în care o mostenire se defera atât prin lege, cât si prin testament : este vorba de situatia în care, existând mostenitori rezervatari, defunctul nu poate dispune prin acte de ultima vointa decât de o anumita parte din mostenire (calitate disponibila), restul (rezerva) revenind anumitor mostenitori legali, în virtutea legii.
Persoanele chemate de lege la mostenire. Legea cheama la mostenire rudele apropiate lui de cujus (din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie) si sotul supravietuitor al acestuia.
Conform art. 45 din Codul familiei „rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz rudenia este în linie dreapta, iar în cel de-al doilea în linie colaterala. Rudenia în linie dreapta poate fi „ascendenta” sau „descendenta”. Pentru conservarea lucrurilor dobândite de generatii într-o familie si pastrarea acestora în familie, precum si datorita afectiunii prezumate a defunctului pentru rudele sale se efectueaza chemarea legala la mostenire. Nu pot fi chemate la mostenire toate rudele odata pentru ca ar rezulta o farâmitare excesiva a averilor succesorale.
Art. 659 Codul civil prevede : „succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului; ascendentilor si rudelor sale colaterale”.
Conform art. 669 – 675 Codul civil se stabilesc patru clase de mostenitori :
clasa I – clasa descendentilor în linie dreapta, alcatuita din copiii defunctului, nepotii, stranepotii, etc fara limita de grad;
clasa II – clasa descendentilor si colaterali