INFRACTIUNEA DE ABUZ DE ÎNCREDERE

Infractiunea de abuz de încredere este prevazuta si pedepsita de art. 256. Cod Penal si este definita ca fiind , însusirea unui bun mobil al altuia , detinut cu orice titlu , sau dispune de acest bun pe nedrept , ori refuzul de a-l restitui , se pedepseste închisoare de la 3ani sau cu zile – amenda . Cu aceiasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta de a schimba în totul sau în parte , substanta sau calitatile marfurilor încredintate spre transport . Daca schimbarea substantei sau a calitatii marfurilor ncredintate spre transport s-a facut prin folosirea de substante vatamatoare , pedeapsa este închisoarea stricta de la un an la 5 ani. Cu pedeapsa prevazuta în alin.3 se sanctioneaza si fapta de a distruge obiectele primite în gaj de catre creditor .
Daca bunul este proprietate privata , actiunea penala se pune în miscare la plîngerea prealabila a partii vatamate . Împacarea partilor înlatura raspunderea penala 1.
Formarea si buna desfasurare a relatiilor sociale cu caracter patrimonial implica o anumita încredere , pe care cei ce intra în aceste relatii trebuie sa si-o acorde uni altora . Numai în masura în care este îndeplinita aceasta conditie , persoanele încredinteaza, lasa în posesia sau detentia altora , diferite bunuri pentru a fi pastrate , transportate fara teama ca ele ar putea fi însusite ori ca s-ar putea refuza restituirea lor . Daca persoanele nu si-ar acorda aceasta încredere , ele s-ar abtine sa intre în asemenea relatii , ceea ce ar produce grave tulburari în cadrul societatii .
Infractiunea a primit denumirea de abuz de încredere deoarece faptuitorul abuzeaza de încrederea celui care i-a lasat bunul în detentie , transformându-se din detentar al bunului în pretins proprietar al acestuia 2 .
Obiectul juridic : Prin incriminarea abuzului de încredere legiuitorul a urmarit sa asigure încrederea pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caract