Izvoarele formale ale dreptului din epoca dacica si perioada interbelica

Epoca prestatala

Între secolele V-I î.Hr. în spatul carpatodanubian era atestat scris existenta unor triburi si uniuni de triburi geto-dacice aflate, sub aspectul organizarii politice, în faza democratiei militare. Numeroasele razboaie purtate în aceasta perioada permit conturarea unei formule socio-politice în care egalitatea membrilor obsti gentilice se circumscrie în spatiul privilegiat al barbatilor purtatori de arme.

Statul dac. Formarea, caracter, functii

1. Formarea – Statul dac s-a format în jurul anului 82 a.Hr. în urma unor puternice demersuri de unificare a triburilor geto-dacice realizate de catre Burebista. Conducator al unei uniuni de triburi cu centrul în cetatea de la Costesti-Cetatuie, la sud de Orastie, acesta a ajuns treptat sa formeze, treptat, un stat dacic cu dimensiuni impresionante. La apogeul expansiunii sale teritoriale, statul lui Burebista se întindea de la Carpatii Padurosi pâna la Muntii Haemus (Balcani) si de la Dunarea de mijloc la Marea Neagra, sub stapânirea sa aflându-se litoralul pontic de la Olbia (Bulgaria) pâna la Apollonia Pontica (Bulgaria).
a) Teritoriul - Fenomenul de formare, premergator aparitiei statului se numeste teritorializare a obstirii gentilice. Prin intermediu acestui fenomen, individul uman nu mai era integrat structurii sociale din care facea parte prin intermediul rudeniei de sânge, asa cum era specific organizarii gentilico-tribale, ci prin intermediul teritoriului. În centrul acestui proces s-a aflat obstirea gentilica dacica transformata, treptat, într-o obste teritoriala.
b) Puterea politica institutionalizata. Nu se poate vorbi despre stat fara existenta unei puteri politice organizate si institutionalizate, cât de cât centralizata si exclusiva pe un anume teritoriu. Statul este condus de rege, titulatura de rege pe care Burebista nu se mai referea la acei sefi civili si militari ai obstilor gentilice, acei primos inter