PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII PE SERVICII
Continutul si rolul principiilor în drept.
În teoria dreptului se face distinctie între principiile fundamentale ale dreptului
si principiile aplicabile unor ramuri: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul penal.
Un rol important în definirea principiilor fundamentale îi revine disciplinei Teoria generala a dreptului, ea având ca obiect principal de studiu principiile determinate prin generalizarea unor idei continute în normele particulare ale diferitelor ramuri ale dreptului.
Prin principii se desemneaza acele “ idei , abstractizari sintetice prin care se redau trasaturilor comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene”. Sunt astfel individualizate principiile raspunderii juridice: principiul raspunderii pentru fapte savârsite cu vinovatie, principiul raspunderii personale, principiul justitiei sanctiunii si principiul celeritatii tragerii la raspundere, ele sintetizând esenta “fenomenului” raspunderii juridice.
În schimb, principiile dreptului au fost definite în felul urmaror: “ Prin principii în domeniul dreptului întelegem atât un fundament al sistemului de drept, cât si o modalitate de coordonare a normelor juridice în jurul unor idei calauzitoare”. Definitia este urmata de distinctia dintre principiile fundamentale – care refelecta ceea ce este esential si profund în cadrul unui tip de drept – si princiliul valabile numai anumitor ramuri ale dreptului.
Importanta practica a principiilor în drept este analizata în doua sensuri. Într-un sens, principiile dreptului asigura constructia unitara a sistemului de drept, aceasta latura aparând în mod pregnant în procesul de elaborare a dreptului si constituindu-se într-un element important de tehnica legislativa. În cel de-al doilea sens, principiile de drept capata o dimensiune cognitiva contribuind “în mod decisiv la cunosterea sistemului” dreptului.
Astfel, putem constata importanta deosebita a principiilor atât în procesul de elaborare a dreptului, cât si în cel de aplicare a normelor juridice, în acest din urma caz, cunosterea lor îi confera interpretului un instrument stiintific pretios de analiza.
Prezentarea de asamblu a principiilor de organizare si functionare a administratiei publice
Principiile de organizare si functionare a administratiei publice locale au o
importanta deodebita în configurarea structurii organizatorice si functionale a autoritatilor publice locale, motiv pentru care ele sunt reglementate la nivel constitutional în felul urmator:
“ Administratia publica din unitatile administrativ – teritoriale se întemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii servicilor publice”.
Pentru întelegerea sistemului promovat de Constitutia României în organizarea si functionarea administratiei publice, aratam ca se cunosc doua modalitati principale de organizare administrativa : organizarea centralizata si cea descentralizata la care se adauga un sistem intermediar si secundar, respectiv organizarea desconcentrata.
În cadrul centralizarii, statul îsi asuma singur sarcina administrarii ( a realizarii functiei executive), dispunând de o structura organizatorica ce promoveaza cu prioritate interesul general.
Un alt element definitoriu pentru organizarea centralizata, este acela al puterii ierarhice, definita ca un raport în cadrul caruia srful este în masura sa se impuna subordonatilor sai.
În cazul descentralizarii, statul nu îsi asuma singur sarcina administrarii, ci o împarte, în anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivitatile locale.
Sistemul descentralizarii înlocuieste puterea ierarhica – specifica centralizarii – cu controlul administrativ de legalitate.
Desconcentrarea administrativa este considerata ca fiind o forma intermediara între organizarea centralizata si cea descantralizata, caracterizata fiind “printr-o oarecare independenta, bineînteles formala, a organelor locale în fruntea carora sunt functionarii numiti de organele centrale”
Principiul autonomiei locale – fundament al organizarii si functionarii administratiei publice locale.
“Prin principii în domeniul dreptului întelegem atât un fundament al sistemului de drept, cât si o modalitate de coordonare a normelor juridice în jurul unei idei calauzitoare’’.
Pornind de la definitia legala a acestui principiu si de la analiza continutului Legii Administratiei publice locale în corelatie cu dispozitiile constitutionale si cu documentele internetionale semnate de România, în doctrina sâa aratat ca, din punct de vedere structural, principiul autonomiei locale este compus din trei elemente : organizatoric, functional, gestionar.
Din punct de vedere organizatoric autonomia locala se manifesta prin alegerea autoritatilor administratiei publice locale d...