STATUTUL INTERNATIONAL AL ROMÂNIEI ÎNTRE 1939 SI 1945







Propunându-mi sa abordez tema anuntata în titlu, doresc sa prezint în linii mari evolutia statutului international al României în epoca celui de-al doilea razboi mondial în comparatie cu cea a altor state. Într-un conflict de pro-portii planetare, precum cel din anii 1939-1945, fiecare dintre statele implicate în ostilitati a cunoscut, desigur, situatii specifice, cu evolutii sau involutii mai mult sau mai putin de înteles, astfel ca, fata de razboiul general, fiecare dintre beligeranti (si nu numai ei, ci chiar si nebeligerantii ) a prezentat un caz, o particularitate. Este exact ceea ce mi-am propus sa surprind: cazul României, fara a pierde nici un mo-ment din vedere ca, simultan, se pot lua în consideratie diverse trasaturi comune pentru a judeca situatia altor state aflate într-o zona geografica ori tinând, în anii razboiului, de o anumita alianta politico-militara. Cu titlu de exemplu, voi mentiona ca un specialist bulgar a investigat, fara a aprofunda însa problema respectiva, pre-ocupat fiind evident de tarile sud-estului European în perioada ultimei conflagratii mondiale, stabilind ca Bulgaria, Ungaria si România s-au aflat între statele satelite ale Axei, spre deosebire de Albania, Grecia si Iugoslavia, ocupate de catre nemti.
În ceea ce priveste România se pot identifica urmatoarele faze ale evoluti-ei tarii noastre în cursul razboiului:
septembrie 1939 – mai 1940: neutralitatea de facto si de jure;
mai 1940 – august 1940: nonbeligeranta de facto si de jure;
septembrie 1940 – iunie 1941: nonbeligeranta de jure, cu încadrarea de facto
în tabara Axei Berlin – Roma – Tokyo;
22 iunie 1941 – 23 august 1944: beligeranta de partea statelor Axei fasciste;
2