Succesiunea




Succesiunile - hereditas reprezinta o transformare a patrimoniului ce a apartinut unei persoane care a murit, succesorilor sai.
Succesiunea inseamna continuarea unei situatii juridice a unei persoane de alta persoana(1).
Materia succesiunilor cuprinde totalitatea normelor ce reglemen-teaza transmiterea patrimoniului defectului de catre succesorii sai. Hereditatea difunctului este continuata de succesorii sai. Privita in lumina semnificatiei sale istorice, succesiunea ne apare ca un sistem juridic prin care se inlocuieste o persoana care si-a insusit munca altora, printr-o alta persoana apartinind aceeasi clase, iar cel mai adesea chiar aceleasi familii(2).
Proprietatea nu s-a putut transmite din timpuri, pentru ca se facea confuzii la dreptul de proprietate si insusi lucru la care se raporta. La conceptia unei succesiuni care se poate transmite s-a ajuns mai tirziu, cind s-a putut face distinctie intre transmiterea lucrului si aceea adreptului si cind s-a admis posibilitatea de transmitere a unui drept asupra lucrului altuia.
Institutia succesiunii este mult legata de cea aproprietatii private, caci a aparut si s-a consolidat in procesul acapararii mijloacelor de productie si a produselor de catre majoritatea dominata, constituind principalul instrument juridic prin care s-a asigurat perpetuarea sistemului exploatarii sclavagiste(3).
Romanii au ajuns la aceasta conceptie abia mai tirziu, in procesul evolutia generale a ideilor privind transmiterea patrimoniului. La origine, ei nu admiteau ideea tansmiterii patrimoniului de la defunct la succesorii sai, asa cum nu admisese ideea transmiterii proprietatii intre vii.
Pornind de la princiupiu ca nu exista patrimoniu fara titular, vechii romani considerau ca patrimoniul unei persoane dispare odata cu moartea sa.
In aceea epoca, raporturile dintre o persoana si patrimoniul sau aparea ca o legatura materiala intemeiata pe ideea de puterea care se stingea odata cu