ECONOMIA DE PIATA CA FORMA EVOLUATA
A ECONOMIEI DE SCHIMB
In lume exista în prezent o mare varietate de tipuri specifice de organizare si reglare a activitatii economice, dar sistemul economiei de piata a devenit predominant în lumea contemporana. Între economia de piata si economia de schimb se pune adesea semnul egalitatii.
În principiu, economia de piata este considerata o forma evoluata a economiei de schimb.Ea este opusul economiei centralizate, asa cum economia de schimb este opusul celei naturale.
Economia de piata se poate definii- ca un mecanism complex de coordonare a oamenilor, activitatiilor si firmelor printr-un sistem de piete si preturi.
Piata - putem spune ca este un mecanism prin intermediul caruia se realizeaza legatura între cumparator si vânzator, în vederea stabilirii calitatii sau pretului unui produs sau serviciu.
Pretul – este un barometru extrem de important si sensibil al economiei.El coordoneaza deciziile dintre producator si consumator, astfel încat un pret mic încurajeaza consumul si descurajeaza productia.
Faptul ca vreme de 50 de ani lupta s-a dus între doua sisteme diametral opuse – comunism si capitalism – a dus la neglijarea diferentelor existente între tarile cu economie dezvoltata.Procesul de transformare prin care trec economiile nationale si economia în ansamblul ei, arata ca nu doar economiile foste socialiste se afla în prezent în plin proces de tranzitie.
Daca ne gândim la geneza protectionismului si a liberului schimb, observam caci comertul international nu a avut în antichitate caracterul general pe care l-a dobandit în zilele noastre.El se afla în mâna câtorva popoare mici care, favorizate de situatia lor maritima îsi constituisera monopolul comertului si al transportului respectiv.
Practic, de la mercantilisti încoace “ dreptul de vama “ a început sa fie folosit pentru “ a îndeparta concurenta straina si a dezvolta industria nationala“. Acest drept îsi pierde în acest fel caracterul sau fiscal devenind de acum protector. Se respinge, prin taxele protectoare, importul produselor fabricate. Dimpotriva, se favorizeaza importul produselor alimentare, al materiilor prime si a tot ce servea fabricilor, stimulându-se în acest fel exportul produselor tarii respective, în plus se acorda de catre stat prime si avantaje substantiale în acest sens.
Putem spune ca “ domnia presupusa a liberului schimb “ a aparat într-un fel sau altul,explicit sau implicit, interesele nationale, care n-au tinut mult pâna la urma, datorându-se în primul rând Statelor Unite, care ramasesera în afara miscarii liber-schimbiste , de altfel Statele Unite au fost întotdeauna protectioniste pentru ca una din cauzele principale ale revolutiei lor contra patriei-mama a fost ca aceasta nu le îngaduia “sa fabrice nici macar o potcoava”.
Dupa aproximativ doua sute de ani Anglia ,însa, a gasit de cuviinta sa adopte liberul schimb deoarece nu mai avea nici un folos de la protectionism.
Apoi anii premergatori primului razboi mondial si anii cu câteva scurte intervaluri-pâna dupa cel de-al doilea razboi mondial, reprezinta perioade în care protectionismul sau” liberul schimb “ este transformat de unele tarii ca fiind un instrument de promovare a propriei industrii.
Liberul schimb între toate tarile lumii într-un viitor mai mult sau mai putin apropiat va reprezenta “ o treapta superioara a evolutiei care a înlocuit rând pe rând , piata familiala prin piata urbana si pe urma , piata regionala prin piata nationala, care încet-încet, prin diferite si pozitive expansiuni, devine cu adevarat piata comunitara, piata mondiala”.
Simplificând foarte mult, lucrurile vor sta astfel: producând ieftin si de calitate buna se releva criteriul important,chiar esential pentru a deschide larg pietele statelor lumii.
Un argument “pro”,esential protectionismului îl reprezinta “sustinerea productiei nationale” încercând sa acoperim piata interna a unui produs numai din productie nationala, deoarece exista o paleta larga de producatori interni care se concureaza între ei în domeniul pretului unitar si al calitatii, aparând posibilitatea de a intra pe piata respectivului produs strain, accentuându-se în felul acesta concurenta si scazând preturile.
Printr-un protectionism prost conceput exista un mare risc, ca industriile românesti “sa doarma” în siguranta creata de suprimarea concurentei din afara. S-ar asterne practic “o perdea de lene”, cu o proasta calitate a activitatilor, ale carei efecte (preturi ridicate) vor fi platite dramatic din buzunarul consumatorului.
Sistemul protectionist- au afirmat, deseori, liber-schimbistii fortând putin realitatea- a fost în trecut dar si în perioada moderna, una din cele mai temute cauze ale razboaielor internationale de un fel sau altul. Este vorba însa nu atât de protejarea într-o tara a propriei productii, ci cu precadere de fortarea debuseelor în afara.
...