Introducere
Economia politica,privita ca o ramura de cunostinte ale omului de stat sau a legiuitorului isi propune doua scopuri distincte :in primul rind de a procura populatiei un venit sau o subzistenta abundenta sau mai bine zis, de a o face copabila sa-si procure acest venit sau aceasta subzistenta abundenta ; si in al doilea rind de a procura statului sau colectivitatii, un venit suficient pentru serviciile publice . Ea isi propune sa imbogateasca in acelas timp si poporul si pe suveran.
Cresterea diferita a belsugului, la epoci si natiuni diferite, a dat nastere la doua sisteme diferite de economie publica, cu privire la imbogatirea popoarelor. Unul poate fi numit sistemul comercial(mercantilist), iar celalalt, sistemul agricol.
Adam Smith ¨Avutia natiunilor”
MERCANTILISMUL
Transformarile profunde din secolele XV-XVI au marcat aparitia timpurilor moderne.
Pe plan material marile descoperiri maritime au provocat simultant o largire a orizontului comercial , un aflux de produse exotice si o deplasare a centrului de greutate economic al lumii. A rezultat o rasturnare completa a averilor si a ierarhiei sociale, trezirea spiritului de aventura si de cistig . Unei lumi prin esenta rurala si artizanala ii va urma o lume comerciala si manufacturiala. Preponderenta a trecut de porturile mediteraneene la cele ale Antanticului . Cantitati considerabile de metale pretioase provenind din Mexic si Peru au fost conduse catre Spania unde au provocat o prosperitate extraordinara, dar si o crestere verginoasa a preturilor care se va raspindi curind pe tot continentul .
Pe plan intelectual, s-au realizat in acelas timp importante realizari politice si morale.Statele moderne, centralizate si unificate, s-au cladit pe rulinele feodalitatii. Renasterea si Reforma au provocat o unire a spiretelor care vor duce la un amoralism economic si la abondonarea progresiva a prencipiului medieval al moderatiei cistigului . Pentru prima data gindirea economica facea abstractie de considerentele etice.
Toate aceste fapte au permis aparitia doctrinelor mercantiliste care au dominat Europa de la mijlocul secolului al XV-lea pana la mijlocul secolului al XVIII-lea [La Jugie, 1976, pp 9-10]
Din punctul de vedere semantic, termenul de mercantilism deriva din cuvintele italienesti ¨ mercanto¨ (piata), ¨mercante¨ (negustor) si ¨mercantile¨ (legat de cistigul banesc).Temenul a fost folosit cu precadere de criticii ganditorilor din secolele XV-XVII la mult timp dupa geneza acestei literaturi.
Terminul folosit in Germania pentru a desemna acest gen de literatura economica a fost ¨cameralism¨, de la ¨kamera¨, cuvint care indica locul de pastrare a tezaurului statului respectiv.
Esenta doctrinei economice mercantiliste este caracterizata de trei idei mai importante: conceptia despe bogatie sau avutie (individuala sau nationala), conceptia despre originea si rolul profitului , precum si despre bani si relatia lor cu produsele aduse pe piata spre vinzare [ Suta –Selejan, 1994, pp. 68]
Mercantilismul este prima doctrina care face din imbogatirea natiunii scopul intregii natiuni umane, iar din interes mobilul principal al acestei activitati si liantul solidaritatii dintre indivizi. Pentru prima data, teza aristotelica a primatului politicului fata de economie este inversata .Importanta primordiala a activitatii economice pentru bunastarea unei natiuni este afirmata raspicat. Stiinta despre economie capata, tot pentru prima data, sub condeiul lui Antoine de Monchretien, denumirea de ¨Economie politica¨.
Conceptia mercantilista despre stat se incadreaza aprope organic noii conceptii a epocii. Este vorba despre realismul si ¨spiritul laic¨ in materie politica.
Inspirati de acest mediu , Jean Bodin sau Antoine de Monchretien sustin ideea unui stat puternic, autonom si nesubordonat bisericii, un stat condus de un suveran.Omniprezenta statului este o garantie a intereselor individuale, a pacii si a proprietatii . In aceste conditii supunerea fata de suveran era necesara si de dorit . Interesul national se identifica cu interesul printului.Statul trebuia sa vageze asupra comertului si industriei; sa protejeze inventiile ,sa acorde facilitati constructiilor navale, sa se ocupe de formarea cadrelor si de ocuparea fortei de munca. El trebuia sa intervina cu taxele de protectie la produsele realizare in tara, dar sa se manifeste liber-schimbist pentru produsele ce puteau fi fabricate doar in exterior.
In virtutea solidaritatii economice, mercantilistii au sustinut idea moderna ca imbogatirea unui individ se poate realiza fara a afecta interesele celorlati. Dimpotriva, ceea ce era cosiderat a insemna progres pentru unul, putea fi, fara piedici, generalizat.
Solidaritatea economica paleste sau disparte total in relatiile cu exteriorul. Conceptia ...