ECONOMIA SI SOCIETATEA PARTICIPATIVA – ÎNTRE TEORIE SI PRACTICA
CUPRINS
REZUMAT 3
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND SISTEMELE ECONOMIEI DE PIATA SI A PLANIFICARII CENTRALIZATE 4
PIETELE 4
PLANIFICAREA CENTRALIZATA 6
PRODUCTIA SI CONSUMUL 8
CONCLUZII 10
CAPITOLUL II. PRODUCTIA 12
Consiliile muncitorilor 12
Organizarea muncii 12
Complexele de munca echilibrate 13
Echilibrarea intra- si inter-sectoriala 14
Aspecte practice 15
Participare si eficienta 15
CONCLUZII 17
CAPITOLUL III. CONSUMUL 18
Consiliile de consum 18
Echitatea 19
Eficienta 22
CONCLUZII 24
CAPITOLUL IV. RETRIBUTIA 26
Preturile 26
Planificare participativa 27
Actualizarea planurilor 27
CONCLUZII 28
CAPITOLUL V. ECONOMIA PARTICIPATIVA – ASPECTE PRACTICE 29
Preambul 29
Scurta descriere a organizatiei 30
ANALIZA ORIENTARII COMUNITARE A ORGANIZATIEI 30
PREZENTARE GENERALA A DIRECTIILOR DE ACTIUNE 31
ACTIUNI DE COLABORARE CU ORGANIZATII LOCALE 32
FORUMUL COMUNITAR 34
ACTIUNI DE EDUCARE 37
ACTIUNI CE VIZEAZA PARTICIPAREA ACTIVA A CETATENILOR 41
CONCLUZII 46
CONCLUZII 47
BIBLIOGRAFIE 51 REZUMAT
Scopul acestei lucrari îl reprezinta analiza unor aspecte teoretice privind conceptul de economie participativa si totodata a unor cai practice, la nivel de micromediu social, de încercare de implementare a acestui sistem. Acest concept, introdus de catre economistul american Michael Albert, este relativ nou si interferentele teoretice ale acestuia cu sistemele economice existente sunt putin studiate.
Primul capitol realizeaza o scurta analiza a doua sisteme economice contemporane, respectiv al economiei de piata si al planificarii centralizate, a problemelor funciare inerente acestora si a efectelor sistemice asupra fortei de munca, consumatorilor si societatii în general.
Al doilea capitol prezinta o noua viziune asupra organizarii relatiilor de munca astfel încât acestea sa fie echitabile si sa permita un proces participativ de luare a deciziilor.
Al treilea capitol analizeaza posibilitatea reorganizarii activitatii de consum astfel încât aceasta sa corespunda mult mai credibil nevoilor individuale si ale comunitatilor, prin crearea de consilii de consum la toate nivelurile societatii – de la comunitati pâna la nivel national.
Al patrulea capitol se axeaza pe prezentarea unui sistem alternativ de alocare a retributiei în societate – planificarea participativa descentralizata, care vine în completarea consiliilor muncitorilor si ale consumatorilor
Al cincilea capitol al lucrarii încearca sa prezinte modalitatile prin care studentul a încercat popularizarea si implementarea acestor concepte, prin stimularea dezvoltarii actiunilor comunitare locale.
Al saselea capitol însumeaza ideile prezentate în lucrare, încercând sa ofere o viziune unitara asupra problemelor studiate.
Analizând aceste probleme din perspective economice si sociale, lucrarea urmareste sa ofere o imagine de ansamblu a fenomenului complex reprezentat de economia participativa.
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND SISTEMELE ECONOMIEI DE PIATA SI A PLANIFICARII CENTRALIZATE
Gândirea economica moderna celebreaza mecanismul pietelor ca si masini eficiente, neutre din punct de vedere social; pe de alta parte, se pot identifica trasaturi pregnant anti -sociale care genereaza ineficienta la scara larga. Totodata, acest capitol evalueaza ceea ce pentru majoritatea economistilor contemporani constituie singura/principala alternativa, respectiv sistemul economiei centralizate.
PIETELE
Fetisism pentru marfuri
Economia de piata coordoneaza activitatea economica creând conditiile de întâlnire a cererii si ofertei de produse/servicii/bani. Pe orice piata, activitatea oricarui grup de întreprinzatori ar fi imposibila fara aprovizionarea de la alti întreprinzatori, iar bunurile realizate astfel trebuie sa dispuna de utilitate pentru alti utilizatori ai acestora. Acest lucru este evident, de exemplu, în cadrul subunitatilor de productie în cadrul unei firme producatoare de masini, dar devine mai greu de decelat în relatiile relatiile dintre producatorul de masini si furnizorul de materii prime. Motivatia acestei “discrepante de perceptie” consta în faptul ca în cazul unitatilor locale de productie este vizibil efortul comun, constient, pentru atingerea unui scop, pe când, între diferiti agenti economici, pietele oculteaza capacitatea noastra de a vedea activitatea acestora ca si actiuni conjugate.
În afara unitatilor economice, relatiile persoane-bunuri sau bunuri-bunuri (producere-comercializare) sunt evidente, dar relatiile persoane-persoane raman ascunse. Pe drept cuvânt, aceasta s...