Infiintarea B.N.R.



Cap.1 Precursorii Bancii Centrale de Emisiune

Principala cale de punere în circulatie a bancnotelor era acordarea creditelor de reescontare. Existenta Bancii de Emisiune presupunea existenta unei retele de banci comerciale care sa preia bancnotele emise de Banca de Emisiune si sa le repartizeze sub forma unor credite de scont.
În capitalism, între sistemul banesc si sistemul de credit, între Banca de Emisiune si bancile comerciale exista o legatura organica. Prin credit, capitalistii utilizeaza banii ca marfuri pentru producerea profitului. Banii capata astfel, în afara de valoarea de întrebuintare pe care o au ca bani, o valoare de întrebuintare suplimentara, anume aceea de a functiona în calitate de capital. Valoarea lor de întrebuintare consta în profitul pe care-l produc atunci când sunt transformati în capital, banii devenind astfel o marfa.
Caracteristic pentru aceasta marfa este faptul ca în anumite cazuri ea nu se cedeaza definitiv, ci numai se împrumuta, reîntorcându-se la proprietar, dupa ce s-a realizat valoarea ei de întrebuintare, adica dupa ce s-a produs plusvaloarea. Dezvoltarea sistemului de credit capitalist, deci posibilitatea comerciantilor si industriasilor de a dispune, prin intermediul bancherilor, de economiile banesti ale tuturor claselor societatii, constituie o cerinta legata de dezvoltarea comertului cu marfuri.
În tara noastra, sistemul de credit capitalist s-a format pe doua cai:
1) transformarea zarafilor si camatarilor în bancheri capitalisti; acestia împrumutau mai putin burghezia industriala si comerciala si mai mult pe domnitori si boieri.
Ex. la Bucuresti – Stefan Baltaretu, Stefan Meitani, Hagi Moscu; la Iasi – Andrei Pavli, Kirkor Adamachi, Spiro, Acatu, etc.; Michel Daniel (Iasi) împrumuta pe domnitorul Mihail Sturdza si pe boieri.
Riscul bancherilor de a ramâne neachitati la scadenta era mare, deci acestia practicau dobânzi foarte ridicate (18, 24, 30, 40% pe an). Dobânzile nu conveneau burgheziei,