INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE

Multe institutii au fost create în timpul sau imediat dupa al doilea razboi mondial, cu scopul de a elimina decalajele anterioare dintre tari si de a crea un sistem viabil de drepturi si îndatoriri internationale. Acest sistem cuprinde drepturi si îndatoriri în domeniul economic.
Miscarea internationala a mijloacelor banesti si sistemul pietei monetar – financiare internationale dispune de o structura institutionala adecvata, prin intermediul careia se realizeaza, în mod concret, fluxurile monetare si se asigura efectuarea operatiunilor specifice activitatilor monetar – financiare internationale. Aceasta structura include institutii specializate localizate la nivelul economiilor mondiale (banca centrala si bancile comerciale), bursele si societatile financiare, agentii economici nonbancari, institutiile guvernamentale, institutii monetar – financiare internationale si cele regionale.
La oricare dintre aceste niveluri distingem:
institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni monetar – financiare internationale;
institutii care organizeaza, sprijina si supravegheaza.

Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor
Toate institutiile financiare internationale se ghideaza dupa cel putin trei principii de baza:
promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor de capital;
asigurarea asistentei de specialitate în fiecare tara în vederea mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si externe;
elaborarea politicilor economice luând în considerare interesele tuturor tarilor membre ale acestor institutii.
Functionarii institutiilor internationale sunt extrem de preocupati de faptul ca, pe masura ce resursele de capital sunt disponibilizate de comunitatea internationala, ele trebuie cheltuite. De aceea exista o tendinta de largire a sistemului de creditare, dar este necesar sa se ia masuri astfel încât sa nu se diminueze calitatea. Din acest punct de vedere este foarte important ca institutiile