Istoricul burselor de marfuri


Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a început în urma cu aproximativ 2000 de ani în Grecia si Roma Antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am încerca sa-i traversam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca acesta a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward) si contractul la termen (futures si options).
Darul si schimbul de marfa dateaza de la începutul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul început al pietelor de marfa organizate.
Pâna în anul 1600 comertul în Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, târgurile serveau ca piete de desfacere pentru arii geografice întinse. Aceste târguri au fost organizate la început de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi îndepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de târg era des organizat în Grecia Antica, în timpul Imperiului Roman, dar si în China.
Treptat, a aparut o retea de târguri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, când si cum pot vinde comerciantii, în functie de tipul de marfa oferit. S-a introdus interdictia contractarii în afara acestor târguri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului.
Cu timpul, s-au constituit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate în tribunale special înfiintate, prin aplicarea codului comerciantului.
Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc