Legea privind procedura falimentului bancilor
- rezumat -
Procedura falimentului se aplica acelei banci devenite insolvabila, atunci când aceasta nu a onorat integral creantele certe, lichide si exigibile, pe o perioada de cel putin 30 de zile, sau când valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau.
Falimentul este declarat de catre un tribunal care se sesizeaza în urma unei cereri introduse de catre banca debitoare, de catre creditori ai acesteia sau de catre Banca Nationala a României (BNR).
Procedura se declanseaza, de regula, dupa ce BNR constata ca masurile de supraveghere speciala nu au putut conduce la evitarea insolvabilitatii. Potrivit prezentei legi, tribunalul desemneaza judecatorul sindic, expertii autorizati sa-l ajute si, cu acordul BNR, lichidatorul.
Dupa parcurgerea tuturor etapelor legale, hotarârile tribunalului sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate cu recurs. Hotarârea tribunalului de începere a falimentului este comunicata Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în vederea aplicarii reglementarilor privind plata depozitelor garantate.
BNR va primi, de asemenea, o comunicare a hotarârii de începere a procedurii de faliment a bancii debitoare. Imediat sunt închise conturile bancii respective, deschise la BNR si se deschide un nou cont cu mentiunea “banca în faliment”.
Organele de conducere si cenzorii bancii falimentare pot raspunde civil sau penal, dupa caz, daca au contribuit la falimentul acesteia.
Celelalte proceduri de derulare a operatiunilor de lichidare sunt prevazute de Legea nr.64/1995, care se aplica si în cazul falimentului bancilor .
      In prezent, in Romania functioneaza 35 de societati bancare autorizate, plus sapte sucursale ale unor banci straine. Din totalul de 35 de banci autorizate de BNR, 33 au fost cuprinse in sistemul BNR de evaluare si clasificare. Sint exceptate Banca de Investitii si Dezvoltare, care a fost autorizata, dar nu si-a inceput inca activitatea, si Banca Agricola, aflata in proces de privatizare.
BNR este rãspunzãtoare pentru multe dintre falimentele bancare
Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat încrederea românilor în institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de bãncile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie sã-l facã pentru a convinge publicul de siguranta economiilor încredintate societãtilor bancare respective sau a investitiei în titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului României, specialist în domeniul financiar-bancar, a fãcut o analizã a situatiei sistemului bancar românesc, a cauzelor care au dus la slãbirea acestuia si precizeazã, fãrã drept de apel, responsabilitatea Bãncii Nationale a României.
        Chiar dacã statisticile oficiale indicã o crestere a economiilor populatiei în ultimii ani, realitatea este putin diferitã. Fenomenul de tezaurizare în valutã sau în aur s-a întãrit în perioada crahurilor, iar ritmul de crestere realã a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibilã chiar în structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, în care ponderea depozitelor în valutã este în crestere, evident, în detrimentul depozitelor în lei. Un rol negativ în toatã aceastã istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.
Efecte nedorite : principalul obiectiv, anuntat oficial, al Bãncii Nationale a României (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale sã stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasã impresia de multe ori cã s-a dorit chiar acest lucru. Aducând în fatã motive legate de necesitatea “sterilizãrii” excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piatã, fapt ce a condus la obstructionarea activitãtii bancare, considerã Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importantã din lichiditãti a fost “absorbitã” de pe piatã în conditiile în care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depãsea cu mult masa monetarã, dupã cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societãtile comerciale sunt în încetare de plãti. Dan Stelian Marin afirmã cã autoritatea bancarã a reusit sã atragã de la bãncile comerciale resurse financiare ce depãsesc sumele plasate de bãnci în economia realã cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pãstrare în trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin douã mecanisme aflate la îndemâna bãncii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bãncilor comerciale pânã la 30% din resursele atrase de bãncile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de altã parte, BNR a participat activ pe pia...