SERVICIUL DATORIEI EXTERNE LA SFÂRSIT DE SECOL XX


INTRODUCERE


Tranzitia post-comunista din Europa Centrala si de Est, precum si din fosta Uniune Sovietica, constituie subiectul de discutie, teoretic si politic cel mai fierbinte intre economisti, sociologi, politologi etc. tranzitia, inteleasa ca „transformare” a economiei de comanda intr-un sistem bazata pe piata sau „economia tranzitiei”, predomina in discursurile academice si in activitatea organismelor internationale, cum sunt Fondul Monetar International si Banca Mondiala.
Daca dimensiunea sistemica (institutionala) a tranzitiei ar o importanta deosebita, se poate identifica si o alta semnificatie care transcende granitele ideologice si a definit evolutia societatilor respective de-a lungul acestui secol. Este vorba de „cursa de a ajunge din urma Vestul”, idee care a obsedat politicienii nationali in perioada interbelica, precum si conducerile comuniste care au incercat sa demonstreze pretinsa superioritate a modelului comunist, si care este ilustrata in prezent de dorinta arzatoare de a adera la UE. De exemplu, in Romania precomunista atat Partidul Liberal cat si Partidul Taranesc au cautat sa scoata tara din pozitia economica pe care o ocupa in Europa. In acest scop liberalii au sustinut protectia industriei si implicarea statului in economie, iar taranisti au adoptat politica de deschidere („open doors”).
In conceptia conducerii comuniste romanesti, ajungerea din urma a statelor avansate privea atat principalele tari capitaliste, cat si economiile mai dezvoltate din blocul comunist. Cursa industrializarii din perioada postbelica a fost justificata nu numai din punct de vedere ideologic, ci si al impunerii punctului de vedere national, in special in fata tarilor comuniste, dar si in general, in fata celorlate state ale lumii. Este, prin urmare, o ironie a sortii ca o parte din mostenirea comunista in Romania este reprezentata de efectele izolarii autoimpuse fata de suflul schimbarilor si al reformelor in