Strategiile de firma


Introducere
În conceperea si fundamentarea activitatilor firmelor un rol esential îl au strategiile politice, elaborate de catre organismele manageriale. Concretizarea esentiala a previziunii, srategiile si politicile jaloneaza dezvoltarea fiecarei întreprinderi, de continutul lor depinzînd adesea decisiv eficacitatea interfatei cu suprasistemele din care face parte, masura în care acestea îsi mentin si amplifica segmentul de piata ocupat, profitabilitatea obtinuta.
Termenul de strategie are o istorie multimilenara. Americanul Brian Quinn a spus “Initial în antichitatea greaca timpurie termenul de se referea la rolul generalului care comanda o armata. Ulterior, a dobîndit sensul de arta a generalului, referindu-se la abilitatile psihologice si comportamentale care dadeau posibitatea generalului sa-si îndeplineasca rolul sau. În timpul lui Pericle (450 î.e.n.), acceptiunea strategiei era de calitate manageriala (administrativa, lidership, oratorie, putere), iar pe vremea lui Alexandru cel Mare (330 î. e. n.), strategia se referea la abilitatea de a desfasura fortele pentru a coplesi opozitia (dusmanului) si de a crea un sistem unitar de guvernare globala. Aceasta ultima acceptiune a fosrt utilizata, secole de-a rîndul, în cea mai mare parte a abordarilor militare, extinzîndu-se, începînd cu secolul al 20-lea, si în ecconomie, politologie s. a. m. d.”.
Referindu-ne la domeniul economic trebuie de remarcat cercetarile întreprinse de unul din cei mai mari specialisti în management, Henry Mintzberg. Pe baza examinarii a 1495 de lucrari consacrate strategiei, el a identificat 10 scoli de gîndire managerila în ceea ce priveste strategia.

Nr. Crt.
Denumirea scolii strategice
Elaborarea strategiei tratata ca un proces

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Proiectare
Planificare
Pozitionare
Antreprenoriala
Cognitiva
Învatare
Politica
Culturala
Enviromentala (Mediu)
Configurativa
Conceptualizat
Formalizat
Analitic
Vizionar
Mental
Emergent (conturat în