Thomas Malthus si principiul populatiei



Thomas Robert Malthus (1766-1834) a fost unul dintre primii specialisti care s-a ocupat de problema populatie-dezvoltare.
Prima sa lucrare tiparita este "Eseu asupra principilui populatiei în masura în care el influenteaza progresul viitor al societatii, împreuna cu observatii asupra teoriilor d-lui Godwin si M. Condorcet si ale altor autori" (Londra, 1798).
În 1820 îi apare cea de-a doua mare opera "Principiile economiei politice".
Principiile pe care le enunta Malthus în "Eseu" pot fi sintetizate astfel:
Populatia este, în mod necesar, limitata de mijloacele de subzistenta;
Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc, daca nu este împiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente;
Aceste obstacole si acelea care stavilesc forta preponderenta de crestere a populatiei si îi mentin efectele, la acelasi nivel cu mijloacele de subzistenta, se reduc toate la abstinenta morala, viciu si mizerie.
Malthus clasifica obstacolele ce actioneaza constant împotriva cresterii populatiei în doua grupe generale:
obstacole preventive – cele voluntare (proptii omului).
obstacole pozitive – cele care rezulta din legile naturii.
În Anglia au fost adoptate o serie de legi pentru ajutorarea saracilor, precum :
Colectarea de sume de bani pentru saraci.
Acordarea de slujbe copiilor unor familii care nu se mai pot întretine.
Malthus nu aproba aceste legi, ci propunea introducerea unui sistem mai larg de educatie pentru cei saraci. Ei puteau învata astfel deprinderile prudentei, curateniei si modului de viata regulat.
Autorul afirma ca starea societatii depinde de proportia relativa între numarul populatiei si cuantumul mijloacelor de subzistenta, nu de numarul absolut de oameni ai unei tari.
Cantitatea de alimente nu este singura problema, ci si gasirea unui loc de munca în cazul unei suprapopulari.
Concluzia lui Malthus este ca nu se pune niciodata întrebarea daca o tara poate produce mai mult, ci daca este î