A.D. XENOPOL - Filosof al istoriei

Alexandru D. Xenopol, personalitate proeminentã a culturii românesti, s-a nãscut la 24 martie 1847 în Iasi. Dupã absolvirea liceului în orasul natal, a realizat studii universitare de filozofie, drept si istorie (1867-1871). Ca urmare, a devenit doctor în drept la Berlin, apoi doctor în filozofie la Giessen, în acelasi an, 1871, fiind puternic influenþat de savanþii germani.
Reîntors în þarã, Alexandru D. Xenopol a intrat în magistraturã, fiind, în 1872, prim-procuror al Tribunalului din Iasi, iar din 1883 s-a integrat, ca profesor, Universitãþii din Iasi, având preocupãri intelectuale multiple. Istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898-1901 devine rector al Universitãþii din Iasi.
Ca om de stiinþã, cu deosebire pentru domeniul istoriei, în 1900 era membru de onoare al Societãþii de Arheologie din Bruxelles, urmând acelasi titlu primit de la Societatea Academicã din Cernãuþi (1901), membru al Institutului Internaþional de Sociologie (1903), titular al Academiei de ªtiinþe Morale si Politice din Paris (1914), vicepresedinte al Societãþii de Sociologie din Paris (1916).
Pentru istoriografia româneascã, Alexandru D. Xenopol este un adevãrat corifeu al modernismului, plasat, ca temporalitate, între Independenþã si Marea Unire. În lucrãrile sale a analizat, pe baza unei ample documentãri, tradiþionalitatea autohtonilor în contextul antichitãþilor europene, apoi structurile medievale, evenimentele de seamã din secolele XVIII-XIX, toate acestea regãsindu-se în opera sa fundamentalã. Primele decenii ale veacului XX, judecate cu maturitatea si erudiþia savantului de renume mondial, sunt, de asemenea, reliefate în scrierile sale.

S-a aflat întotdeauna într-un fertil dialog cu învãþaþii renumiþi ai Europei, prin intermediul forurilor stiinþifice istorice, care i-au acordat deseori premii de excelenþã, al