ANALIZA CRITICII DEMOCRATIEI ATENIENE
ÎN FILOSOFIA LUI PLATON


La fel ca orice alt om, un filosof nu-si poate alege, dupa bunul sau plac, locul si timpul nasterii. Nimanui nu-i este însa indiferent unde si când s-a nascut. Aceste doau date initiale îi determina fiecarui om drumul în viata. Cu atât mai mult locul si timpul nasterii conteaza în cazul unui mare filosof, ele hotarându-i nu doar drumul în viata, dar determinându-i în mod esential si coordonatele principale ale gândirii. În cazul lui Platon, timpul si locul nasterii sale sunt: anul 427 î.Hr., în Atena.
Platon a trait într-o perioada de razboaie si de lupte politice care a fost mai zbuciumata decât cea care-l rascolise pe Heraclit. În timpul copilariei si al adolescentei sale, destramarea vietii tribale dusese în cetatea sa natala, Atena, la o perioada de tiranie, iar apoi la instaurarea unei democratii care sa straduit din rasputeri sa se apere împotriva oricarei încercari de reintroducere a tiraniei sau a oligarhiei, adica a dominatiilor familiilor aristocratice fruntase. În anii tineretii lui Platon, Atena democratica era angajata într-un razboi împotriva Spartei – orasul-stat dominant care pastrase multe din legile si obiceiurile vechii aristocratii tribale. Razboiul a dus la prabusirea cetatii ateniene si a unui regim de teroare numit guvernarea celor Treizeci de Tirani. Reinstaurarea democratiei si a pacii n-a însemnat pentru Platon dobândirea linistii deoarece dascalul sau iubit, Socrate a fost judecat si executat, iar el si alti concetateni din cercul lui Socrate au parasit Atena.
Scopul spre care Platon nazuieste este posibilitatea oamenilor de a opri decaderea pe mai departe în domeniul politic prin împiedicarea oricarei schimbari politice. Platon încearca sa înfaptuiasca acest scop prin instaurarea unui stat ferit de relele tuturor celorlalte state, gratie faptului ca nu degenereaza, ca nu se schimba. Statul ferit de raul schimbarii si c