Asupra problemei sensului si intelesului

Care este întelesul întelesului?
Care este extensiunea inteligibilului?
Exista o unitate-înteles?
Ce importanta are aceasta problema?
Mi se pare ca, aceasta problema, pe de o parte, are importanta si, pe de alta parte, n-are importanta. Imaginativa un Einstein sau un alt savant care toata viata a gândit si a cercetat cu multa truda si graba dupa vreun adevar, care este depasit si umilit de un filosof, în virtutea faptului ca ultimul a tratat o problema mult mai fundamentala:problema naturii sau a unitatii întelesului. Sau un politician umilit de un filosof trufas în demintatea faptului ca domeniul sensului transcende transcendental domeniul sensului discursului politic… Cineva ar putea replica: aceasta unitate a întelesului nu este decât un fel de încaltaminte pentru omul de stiinta. Sau, au trecut mii de ani de când omul utilizeaza sensul si întelesul, dar nimeni nu a rezolvat, în atâta timp, nici cu un cot problema eradicarii îmbatrânirii. Gândirea si limbajul uman permit rezolvarea unei multimi nedefinite de probleme. Totusi, cel putin uneori, rezolvarea unor probleme pare mai dificila decât inventia limbajului...Dar, când se pune problema unitatii stiintei, poate ca, problema întelesului devine importanta.
Stiinta, într-adevar, nu poate sa aiba o intensiune transsensuala sau transinteligibila. Ori, se spune ca intensiunea determina extensiunea. Totusi, consider ca intensiunea nu este decât o extensiune de gradul doi, metaextensiune sau abstract-extensiune. Adica, extensiunea cuprinde un set de entitati cognitive (p.e., oameni, triungiuri, cuvinte, numere etc.) care au anumite caracteristici cel putin similare. Dar nu orice enunt cu sens sau inteligibil este stiintific... Chiar daca sensul si inteligibilitatea ar constitui o conditie necesara a stiintificitatii ele nu sunt si suficiente. Pentru exemplificare, enuntul viata este si nu este o forma de existenta a materiei nu poate fi stiintific în acelasi timp si co