FILOSOFIE cu Concepte fundamentale
-model de test-
I. „... esenta mea consta in aceea doar ca sunt fiinta cugetatoare. Si cu toate ca... am un corp care mi-e foarte strans legat – fiindca totusi, pe de o parte, am o idee distincta si clara a mea insumi ca fiinta cugetatoare doar, neintinsa, iar, pe de alta parte, o idee distincta a corpului ca lucru intins doar, cugetator, e sigur ca sunt deosebit cu adevarat de corpul meu si ca pot exista fara el...“. (R. Descartes – Meditationes de prima philosophia) I. Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei: 1. Incadrarea textului in opera din care face parte si in ansamblul conceptiei autorului. 2. Relevarea intentiei autorului in legatura cu problema abordata. 3) Formularea ideii principale a textului. 4. Expunerea elementelor esentiale ale conceptiei autorului referitoare la problema abordata. 5. Evidentierea importantei filosofice a punctului de vedere formulat de autor si a influentei exercitate de acesta asupra meditatiei filosofice. 6. Prezentarea succinta a altor puncte de vedere (similare; diferite; personale).
II. Conceptul de libertate a primit din perspectiva antropologiei filosofice un nou continut, prin mutarea accentului de pe ratiune pe alte doua elemente ale personalitatii. 1. Precizati care sunt elementele pe care s-a mutat accentul. 2. Mentionati care este terenul de discutie al antropologiei filosofice.
III. „Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi“. 1. Selectati din lista urmatoare filosoful caruia ii apartine acest punct de vedere: a) Rousseau; b) Jaspers; c) Mill; d) Nietzsche; e) Platon. 2. Numiti curentul filosofic caruia ii apartine acest filosof. 3. Formulati succint: – problema filosofica in jurul careia se constituie acest curent; – pozitia pe care o contureaza.
IV. Ce note definitorii cuprinde continutul conceptului de adevar in Mitul Pesterii?
V. Textul urmator abordeaza o problema filosofica fundamentala si exprima un punct de vedere in legatura cu aceasta: „... scopul suprem (fie ca-l avem in vedere pe al nostru, fie pe al celorlalti) este o viata lipsita pe cat posibil de durere, bogata pe cat posibil in placeri, deopotriva din punctul de vedere al cantitatii, cat si al calitatii“. Precizati: 1. Care este problema pusa in discutie? 2. Ce punct de vedere se sustine in legatura cu ea? 3. Un punct de vedere opus.
Rezolvarea testului
René Descartes este considerat intemeietorul filosofiei moderne si al curentului filosofic numit rationalism, chiar daca elemente specifice rationalismului au aparut si in gandirea unor filosofi anteriori lui Descartes, de exemplu Platon. Principala noutate a filosofiei lui Descartes consta in modul in care el intemeiaza atat existenta in general, cat si cunoasterea pe subiectivitatea individului. Pe fondul unei istorii a filosofiei dominata de teologie, de principiul atotputerniciei si autoritatii divine, Descartes accentueaza autonomia si capacitatile specifice omului, filosofia lui fiind o etapa importanta pe calea emanciparii umane. In acest text, Descartes abordeaza problema centrala a naturii omului si formuleaza celebra lui conceptie dualista potrivit careia omul este alcatuit din trup si din suflet, care sunt insa doua substante diferite, cu totul straine una de alta. Cele doua substante sunt independente una de alta si, pentru a intelege ce este una din ele, nu avem nevoie sa stim ce este cealalta. Totusi, cele doua substante formeaza un tot compact, un singur lucru in fiinta umana, ca si cum sufletul s-ar confunda cu trupul. Dar interactiunea dintre suflet si trup nu este o relatie de dependenta sau de cauzalitate. Potrivit lui Descartes, esenta omului este gandirea. Aceasta caracterizeaza sufletul, si nu trupul omului, astfel incat se poate spune ca omul este totuna cu sufletul sau si ca, intr-un anumit fel, el nu este trupul sau, desi este foarte legat de acesta. Postularea gandirii ca esenta a omului are doua dimensiuni principale, una ontologica si alta gnoseologica. Pe de alta parte, gandirea (sau sufletul caracterizat de gandire) in calitatea ei de substanta autonoma, independenta devine temeiul intregii existente, chiar daca celebrul dicton: „Gandesc, deci exist“ este formulat la persoana I. Desi Descartes se exprima adesea in termeni teologici si preia idei si argumente teologice, gandirea lui reprezinta o ruptura majora fata de modul in care fiinta umana este prezentata in teologia crestina, ca o existenta subsumata existentei divine, supusa in totalitate normelor de origine divina. In plan gnoseologic, gandirea ca esenta a omului intemeiaza posibilitatea si certitudinea cunoasterii. Gandirea sau constiinta de sine este cea care genereaza evidenta principiului „Gandesc, deci exist“ ca axioma a intregii filosofii carteziene, principiu al carui adevar este indubitabil. La nivelul constiintei de sine se plaseaza acea „perceptie clara si distincta“ invocata de Descartes ca sursa a certitudinii primului principiu al filo...
