Elemente moderne in filosofia romaneasca

Dezvoltarea filosofei, în general, si celei moderne, în particular, s-a datorat în mare parte rangului sporit al spiritualitatii românesti. Cel mai de seama filosof, carturar si om de stiinta din toate timpurile, Dimitrie Cantemir(1673-1723), a fost remarcabil prin expunerea absolut clara a unor idei si conceptii absolut confuze în acea perioada în Europa. Cantemir admite actul creatiei divine, însa în comparatie cu contemporanii sai, care considerau ca Dumnezeu intervine în continuare în tot ce se întâmpla în lume, filosoful român afirma ca dupa creatie Dumnezeu „de lucru se odihneste”. Si aceasta are loc fiindca în univers domina niste legi, care determina toate procesele naturale. Prin aceasta noua conceptie în filosofia româneasca s-a determinat o privire diferita fata de religie si stiinta. Însusi Cantemir spune: ”Despre unu si acelasi adevar, care e simplu, teologii... vorbesc teologiceste, iar de alta parte fizicii(naturalistii) vorbesc fiziceste.”
Un alt merit al filosofului moldovean este ca el interpreteaza putin diferit cele patru feluri de cauze ce influenteaza universul (materia, forma, eficienta si finalul). Astfel, Cantemir sustine ca primele trei actioneaza asupra întregului univers, pe când cea de-a patra este doar parte componenta a existentei umane. Prin aceasta conceptie, Cantemir distinge clar specificul tuturor procese naturale si specificul existentei umane.
Pe lânga faptul ca Cantemir e un umanist, el e si un iluminist de talie. El considera ca omul e o fiinta deosebita, „cea mai de-a firea si mai evghenichi(aleasa). Constrângerea fizica poate fi de diferit fel, însa sufletul va rezista tuturor presiunilor. Si înca o idee iluminista progresista, si anume ca omul din nascare e bun, si orice om poate deveni bun numai dorind aceasta.
O importanta considerabila au avut-o în filosofia româneasca reprezentantii Scolii Ardelene (I.H.Radulescu, Simion Barnutiu). I.H.Radulescu sustinea ideea dualitatii de p