Homo faber - Henri Bergson, Evolutia creatoare

Idee principala: diferenta între animal si inteligenta la om se deosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata de instinct (a se vedea exemplul din carte: maimuta,elefant, vulpe). Inteligenta la om INFERENTA.
Bergson îsi argumenteaza acesta idee pornind de la epocile care au caracterizat umanitatea (piatra, metal, masina cu aburi). Inventile sunt cele care îl caracterizeaza pe om: viata noastra graviteaza în jurul lor. Observam la Bergson o RATIONALITATE APLICATA (Bergson reduce Homo Sapiens la Homo Faber). Scopul omilui în viata: creare de unelte.

Henri Bergson :
-secolul XIX-XX;
-conceptie INTUITIONISTA-evolutie creatoare-devenire neîntrerupta.
-depaseste EMPIRISMUL si rationalismul.

Existenta întru mister si pentru revelare
- Lucian Blaga, Geneza metaforei si sensul culturii -

Îl combate pe Bergson, cu toate ca admite ca “omul este desigur un animal înzestrat unilateral cu cea mai mare inteligenta”. Comparatia om - animal. Bergson nu se distinge de universul biologic, reduce omul la functiile lui. Îi atribue Darwin-ismul si cnsidera ca punctul de vedere al lui Bergson, prin care omul traieste într-un cncret si pentru conservare, este deplasat, Blaga considerând ca “omul traieste într-un mister si pentru relevare. Pentru Blaga omul nu creaza numai “necesitatile vitale” ci omul îsi va crea “o lume aparte” - creatia de cultura. Omul are destin creator idee si cultura.

Lucian Blaga:
-sistem filozofic de constructie speculativa si metaforica, în centrul caruia se afla notiunea de mister = nota definitorie a existentei umane.
-apare “martele anonim” (Marele Arhitect) - denumire metaforica a modului în care misterul apare intelectul uman.
-Marele Anonim = cenzura TRANSCEDENTALA (omul care traieste în mister si vrea sa acceda la revelarea lui).

Demnitatea omului - Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului.

Apare ideea de ARHIETIP ( = ideal perfect, ceva