INCURSIUNE IN LOGICA LUI ARISTOTEL



Logica nu a purtat aceasta denumire de la începuturile ei. Denumirea de logica, acordata acestei stiinte, se fixeaza abia în evul mediu, dar nu de la început, ci numai în urma unui întreg si lung proces de cristalizare terminologica.Fixarea termenului de logica s-a datorat si precizarii continutului acestei discipline.Gasim termenul de logica si în Comentariile lui Alexandru din Aphrodisias-sec.al II-lea e.n.
Termenul de logica se va folosi abia în secolul al XIII-lea în tratatul lui Petrus Hispanus ,,Summulae Logicales”, pentru grupul de capitole, astfel aceasta denumire se încetataneste definitiv,dar se va mai folosi, din ce în ce mai rar, si termenul de dialectica sau canonica sensul fiind identic cu acela de logica.
Logica studiaza ideile noastre( notiunile, judecatile,rationamentele) numai sub aspectulstructurii lor, al formei lor logice.Ea descopera legile si regulile a caror respectare este o conditie necesara pentru atingerea adevarului în procesul obtineriicunostintelor deduse.
Logica a aparut si s-a dezvoltat în sânul filozofiei, fiind considerata ca o parte a teoriei cunoasterii.
Deoarece logica studiaza ideile omului numai din punctul de vedere al formei lor logice, ea este numita logica formala.
Formele gândirii(notiunea, judecata, rationamentul) nu sunt numai obiectul de studiu al logicii formale,ele sunt studiate numai de logica formala, care face abstractie de schimbarea, de dezvoltarea lor, adica cerceteaza formele gândirii ca forme constituite,definitiv cristalizate.
Forma logica a unei idei este structura ei, modul în care sunt legate între ele elementele continutului ei concret.
Logica este, în viziunea lui Mircea Florian, o disciplina teoretica, rod al unei reflectii ce presupune practica stiintifica,iar adevarurile logice îsi au radacinile în experienta teoretica a omului de stiinta din toate domen