Cuprins







1. Nucleului atomic
Constituentii nucleului atomic
Masa nucleului
Energia de legatura
Defect de masa
2. Forte nucleare si modele nucleare
Modelul picaturii
Modelul paturilor nucleare
3. Reactii nucleare
Fuziunea nucleara
Fuziune
4. Dezintegrarea radioactiva
Dezintegrarea „alfa
Dezintegrarea „gama”
Legea dezintegrarii radioactive









1. Nucleului atomic


În urma experimentelor s-a stabilit ca masa atomului si toata sarcina pozitiva este concentrata într-un volum mic in centrul atomului, zona numita nucleu atomic. În jurul nucleului graviteaza un numar de electroni care compenseaza sarcina pozitiva a nucleului.
La sfârsitul secolului trecut a fost descoperita radioactivitatea. Emisia din atomi a unor particule încarcate si neutre din punct de vedere electric, cum ar fi radiatiile: alfa, beta, gama, s-a constat ca ar fi emise din nucleu. Acest lucru a dus la concluzia ca nucleul ar avea si el o structura.
Dupa descoperirea neutronului de catre Chadwick în 1932, Heisenberg si Ivanenko au elaborat în 1933 modelul protono-neutronic al nucleului. Conform acestui model, nucleul este alcatuit din protoni si neutroni. Un nucleu este format din Z protoni si A-Z neutroni.
Acest model este în concordanta cu rezultatele experimentale referitoare la sarcina, masa si spinul nuclear.
În functie de numarul de protoni si neutroni nucleele au fost împartite în:
Izobari au aceeasi greutate, acelasi A:

Izotopi au acelasi numar de ordine, acelasi Z:

Izotoni acelasi numar de neutroni, acelasi A-Z:

Izomeri acelasi Z, acelasi A, dar au timpul de viata diferit, ceea ce înseamna ca izomerii constituie acelasi mediu în diverse stari de excitare. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin emisia unui foton de la unul la altul.
Nuclee oglinda perechi de izobari în care numarul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numarul de neutroni din celalalt nucleu:
.
Sarcina nucleului atomic reprezinta numarul de protoni din nucleu:
. Determinarea sarcinii nucleului înseamna de