Interactiuni prin campuri


1.Interactiunea gravitationala.

Dintre toate interactiunile mecanice, cea care ne este cea mai familiara si careia ne este cel mai greu sa ne sustragem este greutatea.Manifestarile ei sunt numeroase.
Marele fizician Galilei a ajuns primul la concluzia ca “daca efectele frecarilor sunt neglijate, orice obiect care cade liber in vecinatatea suprafetei Pamantului se misca accelerat in jos cu aceeasi acceleratie, indiferent de masa obiectului “.Masuratorile efectuate in tara noastra si in apropierea nivelului marii au aratat ca viteza caderii libere a unui obiect creste cu 9.81 m/s in fiecare secunda; spunem ca acceleratia in cadere libera, numita si acceleratie gravitationala, are aici valoarea de 9.81 ( sau N/kg).
Newton a fost primul care a afirmat ca miscarea accelerata de cadere libera este efectul dinamic al interactiunii oricarui obiect cu Pamantul, numita interactiune gravitationala.

Forta de atractie gravitationala pe care Pamantul o exercita asupra oricarui corp aflat in vecinatatea suprafetei sale este numita greutatea corpului.

Directia si sensul de manifestare ale efectului static sau al celui dinamic al greutatii dau directia si sensul de actiune ale acesteia : vertical de sus in jos.Verticalele diferitelor locuri de pe suprafata Pamantului sunt directii radiale (in lungul razei Pamantului dusa din locul respectiv) care se intersecteaza in centrul Pamanutului (fig.1).




Greutatea este o marime vectoriala orientate vertical in jos.Intensitatea sa este proportionala cu masa corpului : . Ea se exprima in newtoni (N) si se poate determina cu un dinamometru.
Forta gravitationala de atractie din partea Pamantului se micsoreaza pe masura ce distanta dintre corp si Pamant creste. In concluzie forta de atractie gravitationala (greutatea corpului ) nu este marime constanta, ci depinde de pozitia corpului fata de Pamant.
Atractia Pamantului asupra corpului va fi mai intensa acolo unde corpul se afla mai