Grupa Bucegi
- Carpatii Meridionali -
Asezarea – limitele
nord – Depresiunea Brasovului
Magura Codlei
sud – Subcarpatii Curburii
est – Valea Prahovei
vest – Valea Dâmbovitei
Geneza
sfârsitul neogenului si începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lant carpatic meridional, a fost înaltat în bloc, cu circa 1.000 m. fata de zonele din jur
prima parte a cuaternarului
clima a suferit o racire generala (pleistocen)
crestele de peste 2.000 m. înaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat
circuri
vai glaciare
creste
în postglaciar
încalzirea climei
ghetarii s-au topit
începe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare
vai, terase
definind înfatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice
Alcatuirea petrografica (litologia)
aspect variat
predomina
sisturile cristaline
conglomeratele specifice – “conglomerate de Bucegi”
calcarele
Caracterizarea reliefului
Culmile muntoase
Bucegi –2.505 m. (vf. Omu)
în est
dispus în amfiteatru
forma unui semicerc
urme glaciare
Valea Ialomitei
Cheile Zanoagei
Cheile Tatarului
pestera Ialomitei
Valea Gaura
Valea Malaiesti
Leaota – 2.133 m.
între Valea Ialomitei si Valea Dâmbovitei
sisturi cristaline
pe înaltimi largi platforme de eroziune
Piatra Craiului – în vest
vârfurile
La Om (Baciului) – 2.238 m.
Magura Codlei (nord) – 1.292 m.
orientare
nord – est
sud – vest
forme carstice
Cheile Dâmbovitei
Cheile Zarnestilor
Culoarele
Bran – Rucar
între Bucegi si Piatra Craiului
zona larga la 1.000 – 1.200 m.
leaga prin sosea Câmpulung de Brasov
Prahova
între Munttii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului
leaga prin sosea Tara Româneasca cu Moldova
Suprafetele de eroziune (platforme)
Borascu – 2.000 m.
Râu Ses – 1.200 – 1.600 m.
Gornovita (Predeal) – 1.000 m.
Pasurile si trecatorile
Predeal – 1.040 m.
între Carpatii Orientali si Meridionali
Bran (Giuvala) – 1.240 m.
în culoarul Bran - Rucar
Clima
tipul de clima – climat de munte
temperaturile – 0º-6ºC
precipitatiile – abundente (1.000 – 1.200 mm/an)
vânturile puternice
modificari locale datorita reliefului (prin altitudine si orientarea catenelor muntoase)
scaderi de temperatura
cresterea cantitativa a precipitatiilor o data cu nivelul altimetric
climat alpin – pe crestele înalte
climat de adapost – în culoare
Reteaua hidrografica
Apele curgatoare
densa
Bârsa – afluent al Oltului
dreneaza partea nordica a culoarului Rucar – Bran
Dâmbovita
larga desfasurare a bazinului Dâmbovitei
Ialomita – principala artera hidrografica
izvoare la sud de vârful Omu
se desfasoara pe directia nord – sud, formând o succesiune de chei si bazinete
Prahova – afluent principal al Ialomitei
limita estica a acestui complex montan
izvoare în zona Predealului
încadreaza masivul pâna în dreptul localitatii Posada
apele râurilor au provenienta
pluviala
nivala
subterana
Apele statatoare
acumulari antropice de interes energetic
lacul Scropoasa pe Ialomita
acumularile de pe Dâmbovita
Apele subterane
ape freatice de mica adâncime
influentate de precipitatii
lipsite de continuitate
Vegetatia
influente climatice prin extinderea padurilor de rasinoase
predomina molidul
apoi bradul (esente considerate din cele mai pretioase)
pinul
pe alocuri zada
la altitudini mai mici – paduri de fag în amestec cu rasinoase
la sub 1.200 m. – etajul fagului
la mari înaltimi – pajistile alpine
etajul subalpin
tufisuri de ienupar si jneapan
arbusti pitici – afin si merisor
etajul alpin
flori viu colorate pe crestele stâncoase
elementele specifice
jneapanul pe suprafetele structurale – Muntii Bucegi
zâmbrul
smârdanul (bujorul de munte)
floarea – de – colt
Fauna
fauna padurilor de rasinoase
mamiferele de interes cinegetic
cerbul
râsul
ursul
pasarile
cocosul – de – mesteacan
gainusa – de – alun
acvila – de – munte
fauna fagetelor – foarte variata
caprioara
cerbul
jderul
mistretul
ursul brun
veverita
viezurele
mare varietate de pasari
cinteza
ciocanitoarea
mierla
pitigoiul – de – munte
în zona alpina
relicta din glaciarul târziu – capra neagra
pasarile
acvila de munte
cinteza alpina