Fiind una din cele mai mari si mai vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuasa locuinta nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor ,diversi stapani ai castelului I-au modificat infatisarea inbogatindu-l cu sali, turnuri si camere de onoare. Alaturi de alte cetati ale Tansilvaniei, ca Feldioara ,Bran sau Deva ,cetatea Hunedoarei a avut un rol important economic si

militar de-a lungul istoriei.
Castelul Corvinestilor din Hunedoara este unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii medievale din Romania.Este atestat in documente inca de la inceputul secolului al-xiv-lea. In 1409 Sigismund de Luxembourg, daruieste acest castel cu tot domeniul ce-l inconjoara printului Voicu ca dovada a recunostintei pentru actele sale de curaj. Iancu de Hunedoara ,fiul lui Voicu, face schimbari radicale construind un turn masiv pod mobil si zid de aparare transformand vechiul castel in fortareata militara care sa reziste asediului unei numeroase armate.
Galeria si donjonul-ultimul turn de aparare ( turnul ‘’Ne Boisa’’= nu te teme), sunt ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara ,precum si turnul Capistrano ( dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara ( Corvini).
In curtea castelului alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu se afla o fantana adanca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fantana ar fii fost sapata de tri prizonieri turcii carora lii s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dupa 15 ani de truda cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant.
Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantan