(Sigla Craiovei)
Pozitia geografica
Forma localitatii
Caracteristici generale ale reliefului
Reteaua hidrografica
Aspectul retelei stradale si axele de comunicatie cu alte regiuni exterioare
Centrul orasului
Industria
Aspecte culturale (învatamânt, constructii, arhitectura etc)
Zone de agrement, spatii verzi
Origine:
Conditiile naturale de care a beneficiat Craiova ca asezare au favorizat permanenta vietuirii populatiei in aceste locuri si succesiunea civilizatiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, româneasca.
Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei împaratului roman Caracalla. Anul 225 este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.
Pozitia geografica
Craiova reprezinta resedinta judetului Dolj ai carui vecini sunt : judetul Vâlcea si Gorj la nord, judetul Olt la est, judetul Mehedinti la vest iar la sud este delimitat de granita cu Bulgaria. Suprafata judetului Dolj ocupa 7414 Kmp reprezentând 3,1% din suprafata totala a tarii. Organizarea cuprinde trei orase, doua municipii si treizeci si patru de comune.
Craiova se afla pe malul stâng al Jiului la iesirea acestuia din regiunea deluroasa, mai exact la 44 2` latitudine nordica, 23 5` longitudine estica, la o altitudine cuprinsa între 75 si 116m. Craiova se afla într-un climat temperat continental, cu influente mediteraneene caracteristice zonei de câmpie.
Forma orasului
Relieful
Relieful orasului Craiova se identifica cu relieful judetului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordica se observa o usoara influenta a colinelor în timp ce partea sudica tinde spre lunca. Craiova face parte din Câmpia Româna mai precis din Câmpia Olteniei ce se întinde între Dunare, Olt si podisul Getic fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului.
Zona de câmpie presupune vai cu lunci mai largi, iar suprafetele netede dintre vai sunt presarate din loc în loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.
Solul este negru si foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gaseste un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbena, a carui grosime variaza de la 2-3 m, spre partea nordica, pâna la 30-35 m spre partea sudica.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului Dolj este reprezentata în general de Dunare ce capteaza majoritatea râurilor sudice, si cursul inferior al râului Jiului ce strabate teritoriul judetului de la nord la sud strabatând defileul cu acelasi nume. Alte ape curgatoare: Amaradia, Motru ect.
Cele mai importante lacuri sunt : Bistret, Prunet si Fântâna Banului.
Aspectul retelei stradale
Centrul orasului
Economia si industria
Dovada evolutiei continuie a economiei craiovene sta si cresterea populatiei orasului:
În 1735 peste 4000 de locuitori (836 de familii) În jurul anului 1848 circa 20.000 de locuitori În preajma anului 1859, existau circa 25.000 de locuitori. Craiova se situa imediat dupa capitala Tarii Romanesti - Bucuresti În 1985 - 275.098 locuitori În 1995 - 308.000 locuitori
În primele doua decenii ale secolului al XIX-lea Craiova este caracterizata de inflorirea economica, urbanist - edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang. În timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. In 1832, existau un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centrul comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis. Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberal...
